CCR- AMICUS CURIAE in Dosarul cu nr. 3 D/2016 – Masura: „sute de avocati sesizeaza CCR”


„Qui suo iure utitur, neminem laedit „

(cine îşi exercită dreptul său, nu vatămă pe nimeni).

mai/iunie 2016
Incepe Revolutia in Avocatura Romana –

Noi  Avocatii  Romani   Ne vrem banii  si  profesia INDEPENDENTA DE AVOCAT inapoi de la  vechii comunisti  care au confiscat-o  din 1989  in interes propriu si in care de un sfert de veac   zi de zi  nu au facut  alceva decat in interesul lor de  grup   sa  construiasca   o IMENSA  STRUCTURA  FARAONICA   ADMINISTRATIVA   si sa instituie  o  DICTATURA a Minciunilor festiviste  pe  care  la loc  de  cinste   au  asezat  teroarea  tacerii ( este  vestita  OMERTA UNBR  )  si unde   iata,  cu  tupeu  infractional  de  grup  organizat     isi mai si justifica  vorbe  goale  contra  privilegille lor feudaliste… de 26 de ani !  Adevarurile  istorice  ale  avocaturii  din ultimii 26 de  ani  si lipsa  lor  de  contracte  si acte  financiar-fiscale, fraudele, evaziunea  si  INCALCAREA  DREPTURILOR  FUNDAMENTALE  ALE  AVOCATILOR  LA  VENIT  DE SUBZISTENTA SI VIATA PRIVATA,…  SPUN  TOTUL DESPRE CONDUCEREA ACTUALA  A  AVOCATURII !

SA NE  DEA IN JUDECATA  IN INSTANTELE  CIVILE PENTRU CALOMNIE  SI  VOM ADUCE  TONE  DE  ACTE  SI PROBE CARE  LE  DEMNOSTREAZA  FAPTELE.

SUNT  FAPTELE  LOR  FIZICE  PREZENTE  IN  ACTE  OFICIALE     Comportamentul  lor  ,  nu al nostru  al  avocatilor  contribuabili.  Nu noi  cheltuim  banul  public  al  avocatilor  si EI  !

A VENIT  VREMEA  SA  RASPUNDA ! 

Stimati  avocati   voi   toti  cei 25800 …( nu  cei  200 aceiasi   din  conducerea  UNBR)

Aveti dreptul la  libera  exprimare  drept  de opinie  si  de probatiune in  fata  autoritatilor  pe  aceste  fraude  ale  conducerii avocaturii.  De   cine  va  temeti ?  De  cei care va mint  in fata  si  va  jefuiesc  de  bani si de  cel mai sfant  drept  la  subzistenta  si la  munca ?

Strigati:  –  „Gata cu mincunile festiviste”… despre binele facut de ei ( doar pentru ei ) Ne-am saturat de criminalitatea in gulere albe economico financiara din conducerea avocaturii !
CEREM AUTORITATILOR ROMANE CERCETAREA FRAUDELOR FINANCIAR FISCALE ALE SISTMEULUI CAA SI UNBR si trimiterea vinovatilor la puscarie !
Domnilor avocati NU VA MAI TEMETI DE SISTEMUL COMUNSTOID CARE V-A INLANTUIT viata si dreptul la  subzistenta !  Aruncati-i la  lada  de  gunoi  a  istoriei ! CERETI DEMISIA  INTREGII  CONDUCERIU  UNBR  SI ORGANIZAREA  DE  CATRE O COMISIE INDEPENDENTA  DE  ALEGERI ANTICIPATE   CU  VOTUL  ELECTRONIC  AL  TUTUROR  CELOR 26000 DE  AVOCATI !

ABIA  ATUNI  VETI INTELEGE  FRAUDA  ALEGERILOR  COMUNISTOIDE  DE  26 DE  ANI IN AVOCATURA.  Pe  actualii  conducatori  nu-i  va  mai alege nici  1000 de oameni..  Si  atunci  pe  ce  se  bazeaza  ei  cand  va  mint  si  va  duc  spre  socialism  in  zbor  cu minciunile  si  vorbele  lor  goale   despre  ” victotiile  lor „

TRIMITETI-II  ACASA  !  

Este atat de simplu
SA-I TRIMITEM ACASA ! LA PENSIE !
NOI TOTI  IMPREUNA   CEREM ORGANIZAREA

  PRIMELOR  ALEGERI ANTICIPATE DEMOCRATICE .IN AVOCATURA  ROMANA !    

Afara  COMUNISTII    cu tot  cu  sistemele lor  de  gandire  si legiferare !

  VREM  VIATA  DEMOCRATICA  SI ORGANIZARE  ECONOMICA  SIMPLA,  SUPLA  MODERNA, RESPECATAREA  DREPTURILOR  FUNDAMENTALE  ALE  OMULUI si mai ales   FARA  PARAZITII  CARE  TRAIESC  PE  BANII NOSTRII SI CARE  AU AJUNS  SA  SE  CREADA STAPANII  NOSTRII  SI CER  BIRURI  MAI CEVA  CA PE  VREMEA  IMPERIULUI OTOMAN

Conducerea actuala NU NE MAI REPREZITA !


Ne sfideaza si ne mint !   Cu    tupeu,

… chiar  Se cred sefi nostri  prin simulacrele  de  alegeri  falsificate  de  26 de  ani …. desi ei chiar  nu inteleg    ca  avocatii s-au trezit  din marasmul minciunilor    fiind  elementar  ca   intr-o profesie independenta  cum  este  avocatura  nu au ce  cauta  asemenea  structuri  aberate  de  cheltuit  banii avocatilor   si oricum  comunistii acestia  au uitat  ca nu mai au dreptul sa ne  ceara  bani  ca  sa  se  lafaie  ei  ca nababii,    pentru ca nu exista  daca ii cauti de  acte  nu exista   niciun fel  de  raport  juridic  sau contractual   de subordonare sau de obligatie juridica  intre  noi avocatii independenti  si  barouri  si suprastructura  comunistoida  UNBR  compromisa  ca ideal  de  comunistii care tot  ce  ating  distrug  orice principiu corect interuman,

  cum de  altfel   se  stie,    indiferent  ce  sustin  ei  oricum nu pot  sa mai falsifice  realitatile juridice pentru ca   chiar  in realitate … nu au niciun fel de acord de  asociere,  de adeziune,   niciun  act  sau  sau contract  cu fiecare dinte noi cei 26.000 de avocati !  El omul,  avocatul   baza  avocaturii  nu este legat  juridic  prin niciun act  de  aceasta  structura elucubranta. Cu atat mai mult din perspectiva  CEDO chiar  Nu  au niciun drept  sa  se  amestece  in viata privata  sau financiara  a  avocatilor  independenti.


Oamenii astia inca se mai cred in comunism  la  BCAJ  si dau ordine si obligatii,   legifereaza prin trafic  de  influenta  LEGUIRI  stupide  SUB  STANDARDELE JURIDICE  ale  CONSTITUTIEI  si  CONVENTIEI  EUROPENE A  DREPTURILOR  OMULUI   obtinand   sanctiuni  feudalite     pentru  niste  regimuri  strict  civile de  creante  pe  care le  rastalmacesc  cum  vor  muschii lor  de  conducatori –  adica  ei le  fixeaza,   ei le  judeca,  ei le executa !…

  DESPRE  CE  VORBIN  AICI  ?  MAI  traim in  STAT  DE DRTEPT   sau  suntem sclavii imparatului  intr-un  STABOR  TIGANESC    sau   TRAIM IN  FERME  ANIMALELOR  descrisa  de  Orwell    Cu vine  asta  Avocatii  BCAJ-isti fosti comunisti  legifereaza  sisteme  de pensii  private     si  Tot  ei  le  fixeazacote  d e biruri ,   dupa   desi ei nici nu au nicunfel de act sau contract cu noi care sa-i indreptateasca  vor  se le  mai  si multumim  ca  paensioarii avocati  au pensii d emizerie  de  600  de lei  dupa  15 ani de  avocatura  si de  1300 de  lei  duoa  40 de  ani de  avocatura !  Dar  nu le  este  rusine  sa -si faca lor  clasei conducatore pensii  sfidatoare la  adesa  avocatilor  muritori d e rand

VREM  SISTEMUL DE  PENSII  LA  CONTROL  !

VREM  PUBLICARE LISTEI  CU AVOCATII  CARE AU  FOST  MEMBRI  PCR  SI CE PENSII ACTUALE  SI-AU  FIXAT  PRIN SISTEMUL MANIPULAT  DE  EI IN ULTIMII 15 ANI  desi  se  stie  ca  acesti avocati  daca  au  contribuit pana in 1989  au  contribuit la  stat  si deci le  lipsesc  cel putin  25 de  ani de  contributie  la  CAA in forma  actuala 
  sa se  duca  sa-si ia  banii  de pensii de la  stat    Nu  din  banii Nostri  contribuiti  de  generatiile  noastre !
Ei   conducerea  nu vor proiecte  financiare  moderne,  nici nu le discuta  nu-i intreseaza  drepturile  avocatilor si in  goana lor  dupa  conservarea privilegiilor  nici nu  vor  sa le  discute  , de  altfel  inca nici  nu le inteleg. Ei vor   doar  atat  … sa traiasca bine pe spinarea noastra agitand vorbe goale in timp ce profesia s-a dus in derizoriu direct proportional cu cresterea exponentiala a birocratiei si nivelului  birurilor puse de ei impotriva  dreptului d e subzistenta  si la profesie  !  SA LE  FIE  RUSINE  – SA LE  CRAPE  OBRAZUL DE  RUSINE  IN  FATA  AVOCATIULOR  MURITORIU DE  FOAME  SI A  AUTORITATILOR PENALE  CAND  VOR  FI ANCHETATI PENTRU FRAUDELE  FINCNCIARE  SI EVAZIUNEA  FISCALA  SAVARSITA !
Ei nu au alte interese decat sa se mentina in functii pe banii nostrii… Nimic altceva..
Vom castiga impreuna toti avocati romani la CCR .!
NOI TOTI AVOCATII ROMANI NE-AM SATURAT DE REGULILE FEUDALISTE DIN AVOCATURA !
VOM CERE DEMISIA CONDUCERII UNBR SI ALEGERI ANTICIPATE ………
„Tovarasi comunisti”… nu mai aveti cum sa ne mai reprezentati si la 26 de ani dupa revolutia din 1989. Este prea mult !
Plecati acasa ! Nu VA MAI VREM !
NU V-A MANDATAT NIMENI SA VA BATETI JOC DE NOI … ca sa ne jefuiti de bani de ati ajuns in setea de bani sa ne luati pana si dreptul la subzistenta si profesie
nici unul dinte cei 26.000 de avocati nu v-a dat acest drept expres ca SA FACETI LEGI IMPOTRIVA NOASTRA.!.
Voi pretinsii conducatori  sunteti angajatii nostri Nu stapanii Nostrii !

NOI  TOTI  CEI  26000 DE  AVOCATI  SUNTEM  SUVERANI IN PROFESIE Voi conducerea  trebuie  sa  raspundeti  civil si penal  pentru  abuzurile  si fraudele  administrative  savarsite   in administrarea drepturilor  avocatilor  si patrimoniului avocaturii !


CHIAR  NU MAI AVETI NICIO   RUSINE  ?…Cum va permiteti sa traiti pe banii nostrii   si sa  ne sfidati  cu asemenea  perfidie  si  sa  retezati  orice  dialog cu noi avocatii… care pana la  urma  noi sutem stapanii  vostri  si   va platim  privilegiile si susprastructura pe care ati construit-o fara  sa ne  consultati    si  chiar   fara  sa fie nevoie de asa ceva  de  absurd  si faraonic    intr-o societate moderna   si intr-un stat  de  drept  intr-o  simpla  profesie  independenta  ?
PLECATI ACASA !NU VA  MAI  VREM  !  DEMISIA  !
Aici este o profesie independenta nu STABORUL VOSTRU !
AVOCATII NU VA MAI VOR ! AVOCATII S-AU SATURAT DE DEZLATUIRILE FESTIVISTE SI CHETUIREA BANULUI CONTRIBUABILILOR LA DISCRETIA ACELORLASI OAMENI din 1989 incoace !
Nu ne mai reprezentati cu aceste simulacre de pseudoalegeri prin care va inscaunati tott voi mandat de manat cu sub 10 %
CEREM ALEGERI DEMOCRATICE prin VOT ELECTRONIC AL TUTUTOR CELOR 26.000 DE AVOCATI. Fara nicunfel de candidatura al fostilor membri PCR si al celor care au avut 2 mandate in consucere !
gata cu birocratia dementa si mentalitatile comunbiste in aceasta profesie liberala.
.
STIMATI AVOCATI DE BUNA CREDINTA ,
Nu va mai temeti de de niciun fel   de   amenintari  ale  fariseilor  care  in calitate  de  alesi si angajati  ai vostrii  au apucaturi  clare  de   infractori  de  drept  comun  financiar /fiscal  pe  banii  nostrii . 
L-a trecut timpul !     Sunt … Expirati !

Toti avocatii  romani  de  buna  credinta   aveti dreptul sa depuneti acte probe si toate punctele dvs de vedere la CCR argumentate  simplu  fara elucubratii  juridice   adica  argumente logice  simple umane  in apararea  drepturilor  voastre   cu  sufletul si in spiritual aflarii adevarului   avocaturii reale conduse  de  acesti criptocomunisti pentru  descrierea realitatilor sistemului de  bururi  sanctiuni si fraude din CAA UNBR  pentru  critica  argumentata  a  fruadelor financiare arhiconoscute. !

 Rugam  avocatii si magistratii  romani (care sunteti avocati suspendati)    sa depuneti  orice fel de acte,  articole juridice,  argumente juridice  pertinente  in dosarul nr 3D/2016, cu termen la CCR la data de 14 iunie 2016 care are ca obiect exceptiile de neconstitutionalitate : art.28 lit.c, LEGEA nr.51/1995 art.56 alin.2 lit.m, LEGEA nr.51/1995 art.62 alin.3, LEGEA nr.51/1995 art.66, LEGEA nr.51/1995 art.92, Statutul Profesiei de Avocat art.49 lit.c, Statutul Profesiei de Avocat art.51 alin.4, Statutul Profesiei de Avocat art.53, Statutul Profesiei de Avocat art.54, Statutul Profesiei de Avocat art.85 alin.2 teza II, Statutul Profesiei de Avocat art.235 alin.4, Statutul Profesiei de Avocat art.323 alin.1, alin.2, alin.3, alin.4, O.U.G. nr.221/2000 art.3 alin.1, Statutul Casei de Asigurări a Avocaților art.26 alin.1

sursa  document :

https://www.academia.edu/22802734/CCR-_AMICUS_CURIAE_Dosar_nr_3_D_2016_Masura_sute_de_avocati_sesizeaza_CCR_

Citatie  CCR

CURTEA  CONSTITUTIONALA  A  ROMANIEI

Dosarul nr. 3D/2016

 Termen :  14 iunie   2016  (   prim termen de judecata )

                                   Către,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ a ROMÂNIEI
Calea 13 Septembrie nr.2, Intrarea B1, sectorul 5, București, România

CABINETUL   PREȘEDINTELUI    

         Noi subsemnatii cetateni romani  in calitate  de avocati membrii  UNBR   si/sau apartinand unor asociatii  profesionale/universitare,  in calitate de practicieni sau cadre specializate in stiinta dreptului,   observand  derapajele  si abuzurile legislative  prin care s-a ajuns la  restrangeri ilegale de  drepturi si libertati  fundamentale  ale omului si  avocatilor  in Romania,  depunem  prezenta

  A M I C U S    C U R I A E

detaliata intr-un set tehnic de argumente juridice  legale privind  prioritatea in dreptul intern  a legislatiei  si  jurisprudentei europene  de protectie  a  drepturilor  si libertatilor  fundamentale ale  omului,   fata  in fata  cu nulitatile absolute, dar  si  neconstitutionalitatile respectivelor   norme criticate,  care impieteaza asupra liberului drept si independentei  exercitarii profesiei de  avocat in Romania  si,  care in speta, sunt norme care  se afla  intr-un  total derapaj legislativ  si administrativ de la principiile  dreptului  international,

argumente  ridicate temeinic  si fondat ,  in sensul  admiterii  exceptiilor de neconstitutionalitate  in  Dosarul  nr. 3D /2016  al CURTII CONSTITUȚIONALE,  de catre  av  Anghelus Ion Gabriel, av Andrei Ion si  av Alecu Mihai Romulus,   cu privire la neconstitutionalitatea urmatoarelor  dispoziții legale   :

Art.28 lit.c din LEGEA nr.51/1995. art.56 alin.2, lit.m  din LEGEA nr.51/1995,  art.62 alin.3  din LEGEA nr.51/1995,  art.66  si  art.92   din  LEGEA nr.51/1995;     Art.49 lit.c din  Statutul Profesiei de Avocat,  art.51 alin.4 din Statutul Profesiei de Avocat art.53 din  Statutul Profesiei de Avocat,  art.54 din Statutul Profesiei de Avocat,  art.85 alin.2 teza II din Statutul Profesiei de Avocat.  art.235 alin.4 din Statutul Profesiei de Avocat,  art.323 alin.1, alin.2, alin.3, alin.4 din Statutul Profesiei de Avocat;  Art.3 alin.1 din O.U.G. nr.221/2000;  Art.26 alin.1 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaților.

  1. Preambul:

            – CCR este obligata in cauza sa observe tot contextul de norme neconstitutionale deduse judecatii, mai ales din  perspectiva grava a nelegalitatii legiferarii interne, private si unilaterale din zona administrativa a conducerii profesiei, care a produs si mentine respectiva ,,sanctiune”administrativa ilegala,  luata curent si abuziv  impotriva avocatilor, pretinsa sanctiune care este implacabila si  vadit disproportionata pentru ca dintr-un inceput, la analiza  ei se observa ca  depaseste prin gravitatea restrangerii de drepturi fundamentale  ale  omului,  insasi sanctiunile de drept penal, depasind  chiar cele mai drastice hotarari de condamnare penala a inculpatilor pentru  infractiuni deosebit de grave si,  care  de regula,  se iau numai  in instante penale, ca  pedepse penale  accesorii de interzicere drepturi civile, cu atat mai mult asemenea pseudo-pedepse  administrative unilaterale “prevazute prin lege” sunt  inadmisibile  deoarece  sunt  aplicate abuziv,  fara vinovatie si fara judecata,   sfidand  Curtea Constitutionala a  Romaniei si Ordinea de drept constitutionala  din Romania, specifica Uniunii Europene .

        Toate  aceste  texte de  lege  incalca  dreptul Uniunii Europene  incepand cu  Recomandarea  CE  nr (2000) 21  a Comitetului Ministrilor catre statele membre – privind libertatea de  a exercita profesia  de  avocat .

        In analiza  sediului dispersat in legile  avocaturii din Romania   rezulta ca este neconstitutional  si inadmisibil  ca pe cale administrativa sa se aplice asemenea ,, sanctiuni ”  prevazute haotic  si repetitiv  ca niste excrescente legislative,  de  rastrangeri   de drepturi umane, nelimitate in timp  care nu respecta principiul proportionalitatii si care eludeaza criteriile  vinovatiei, judecarii in instante independente,   sanctiuni  aplicate  direct si  fara  sa fie definite in lege  ca durata , termen de inceput , termen de sfarsit , termen de reabilittare atat sub aspectul material ( lipsirea avocatului de dreptul la profesie, viata privata si profesionala , subzistenta , demnitate umana , etc.) cat si  sub aspect procedural ( lipsa unei vinovatii , lipsa accesului la contestatie , lipsa accesului la cai de atac in justitie , lipsa masurilor de suspendare provizorie a sanctiunii pana la judecarea pe fond , lipsa unei judecati efective in fata unei instante independente , executarea directa a unei masuri aberante de restrangere de drepturi in lipsa unei hotarari civile sau penale de condamnare la aceasta lipsire de drepturi si libertati fundamentale ale omului ) .

                – Este inadmisibil ca libertatea si independenta de actiune profesionala a avocatului consacrata in normele interne si internationale sa fie abrogata pe cale de legiferare unilaterala si privata de catre un organ administrativ care isi instituie drepturi  si de legiferare si de aplicare sanctiuni si de judecata, drepturile avocatului in fata acestui amalgam de  incalcari sa  ajunga  drepturi iluzorii in statul de  drept.

                – CCR trebuie sa observe ca in practica avocatului suspendat pentru plata partiala debite si penalitati la CAA i-se emite o simpla hartie administrativa NULA ABSOLUT de LIPSIRE A CALITATII ESENTIALE DE AVOCAT care se pretinde a fi NESUSPENSIVA DE EXECUTARE , in conditiile in care nu exista o vinovatie, nu au fost judecate nici debitele nici penalitatile real calculate nici  vinovatia (nevinovatia), fapta , prejudiciul, intr-o instanta de judecata independenta.

                – In statul de drept orice sanctiune fie ea si administrativa trebuie sa fie bazata pe existenta unei vinovatii , iar pedeapsa trebuie sa fie precis determinata  in lege ca sanctiune delimitata in timp , individualizare , prescriptie , reabilitare , aspecte care in textele criticate ca neconstitutionalitate inalta curte , Curtea Constitutionala a Romaniei , poate sa observe ca incalca inclusiv principiul proportionalitatii si previzibilitatii legii , fiind inadmisibile asemenea texte precare de lege , cel putin din perspectiva principiului fundamental de drept al lui BECCARIA – ,, NULLUM CRIMEN SINE LEGE „.

                – Este inadmisibil ca intr-un stat de drept tocmai avocatilor, ca aparatori proprii ai drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului sa li-se aplice chiar lor  asemenea ,, pedepse accesorii ” definitive nesuspensive  si imposibil de  dedus  judecatii in instante independente,  pentru pretinse creante civile , in conditiile in care avocatilor fata de aceste hartii administrative,  fara nicio valoare juridica  le este impiedicat  direct si abuziv  dreptul sa le conteste ca  sanctiuni, debite si  penalitati.

                – Nu numai ca este inadmisibil ca  tocmai avocatilor lezati de aceste masuri abusive  le sunt  retezate drepturi prin simpla  emitere a  unui inscris ci grav este ca le  si  este interzis accesul la justitie in privinta contestarii debitului si penalitatilor gresit si unilateral calculate . Aplicandu-se sanctiunea lipsirii de calitatea de avocat – de profesie , in mod absurd  le  este impiedicat chiar  accesul la instanta , la dreptul de  suspendare provizorie a masurii pana la judecarea contestatiei, pentru ca asa cum sunt construite normele halucinante ale Legii nr. 51/1995 , Statutului profesiei de avocat , Statutul CAA , Regulamentul CAA , avocatul odata sanctionat administrativ ramane  sanctionat  cu drepturile  umane  si profesionale desfiintate ani de  zile ,  fiind  obligat  de normele inferioare si antieuropene din legislatia romana avocatiala, fiind  siliti si umiliti   sa se adreseze   culmea  chiar acelorasi decindenti  interni ai profesiei care l-au sanctionat si care mentin abuzul de drept administrativ – sanctionatoriu,  devenind iluzorie insasi  calea deschisa in fata instantelor de judecata , timp de ani de zile si daca se ajunge in instanta,  practic judecatorii  refuza sa aplice  dreptulu UE fiind  de 10 ani  indusi in eroare de catre pozitia agresiva a decindentilor ,, sanctionatorii „care invoca ca au text de lege inferior care le permite  asemenea masuri feudale impotriva avocatului.

       Or,  in aceasta materie  este inadmisibil  refuzul  magistratilor  romani de  a nu aplica nici dupa 10 ani de la  adearea la  UE

Recomandarea  CE  nr (2000) 21  a Comitetului Ministrilor catre statele membre – privind libertatea de  a exercita profesia  de  avocat

–  citam in extras :

  “Principiul I – Principii generale privind libertatea de a exercita profesia de avocat

 Trebuie luate toate măsurile necesare pentru a respecta, a proteja şi a promova libertatea de a exercita profesia de avocat, fără discriminare şi fără imixtiuni din partea autorităţilor sau a publicului, în special având în vedere prevederile relevante ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

  1. Deciziile privind autorizarea de a practica avocatura sau de a intra în această profesie, trebuie luate de către un corp independent. Astfel de decizii, indiferent dacă sunt sau nu luate de către un corp independent, trebuie să poată face obiectul unei reanalizări de către o instanţă independentă şi imparţială.
  2. Avocaţii trebuie să se bucure de libertatea la opinie, exprimare, mişcare, asociere şi întrunire şi, în special, de dreptul de a lua parte la dezbateri publice privind legea şi administrarea justiţiei, şi de a propune reforme legislative.
  3. Avocaţii nu trebuie să sufere sau să rişte să suporte sancţiuni ori să fie supuşi unor presiuni atunci când acţionează în concordanţă cu standardele profesionale.
  4. Avocaţii trebuie să aibă acces la clienţii proprii, în mod special la cei privaţi de libertate, să-i consilieze în particular şi să-şi reprezinte clienţii în conformitate cu deontologia lor profesională.
  5. Trebuie luate toate măsurile necesare pentru ca relaţia de confidenţialitate dintre avocat şi client să fie respectată. Excepţiile de la acest principiu vor fi permise doar în măsura în care ele sunt în conformitate cu principiile statului de drept.
  6. Avocaţilor nu li se va refuza accesul la instanţa în faţa căreia sunt calificaţi să se înfăţişeze şi trebuie să aibă acces la toate dosarele relevante pentru apărarea drepturilor şi intereselor clientului, în conformitate cu deontologia lor profesională.

Principiul VI – Procedurile disciplinare

  1. Procedurile disciplinare trebuie să se desfăşoare respectând pe deplin principiile şi regulile prevăzute de către Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv dreptul avocatului de a lua parte la proceduri şi de a contesta decizia prin apel.
  2. În stabilirea sancţiunii pentru abaterea disciplinară comisă de către avocat, trebuie respectat principiul proporţionalităţii.

 

       De aceea  este  de neconceput  de  ce  timp de  10  ani   judecatorii romani  au  facut  zid comun in apararea  metodelor feudale  de  a tine  avocatii  fara drepturi  in nesocotirea standardelor UE,  in timp ce  spre  exemplu,  iata  ca  in materie contraventionala insasi  CCR  si  Parlamentul Romaniei in vederea respectarii dreptului de acces la instanta independenta a eliminat  pentru simpli contravenienti aceasta prevedere absurda prin care cel sanctionat trebuia sa se adreseze in prealabil organismelor  care l-au sanctionat ,  procedura fiind   si superflua de tergiversare  dar si de umilire a cetateanului care este inutil obligat sa se adreseze tot celui care a savarsit abuzul sanctionatoriu si in cazul avocatilor este inadmisibila asemenea procedura de umilire si de tergiversare a judecarii legalitatii si individualizarii sanctiunii administrative , prin obligarea avocatului sa se adreseze organelor interne sanctionatori care sa fie si judecatorii propriilor lor masuri practicate.

      Traim intr-un stat de drept iar avocatii  potrivit  principiilor   Recomandarii  CE  nr (2000) 21   privind libertatea de  a exercita profesia  de  avocat cat  si celorlalte  principii fundamentale  ale  Ordinii de  drept,  trebuie sa poata  sa se adreseze liber si  direct unei instante independente civile atat  pentru contestarea sanctiunilor absurde administrative cat  si pentu a se putea stabili judicios in instanta,  contestarea debitelor  si penalitatilor  calculate unilateral  si abuziv la  sumele  datorate cu respectarea existentei unor  creante  certa lichide  si exigibile , obtinerea  de  catre pretinsii  creditori  ai unui titlu executoriu si executarea  acestor debite  cu respectarea legii procedural  si a  dreptului la  subzistenta  al debitorului in cotele  legale  ( art 728-729 C.proc.civ )

       – Textele de sanctionare administrativa a avocatului sunt neconstitutionale  mai ales  datorita faptului ca instituie in mod ilegal o prezumtie absoluta de vinovatie impotriva avocatului care poate ca nu din vina lui se intampla  sa inregistreaze restante la niste sume de bani unilateral impuse , stabilite, la bunul plac al unor decindenti din varful conducerii profesiei, ceea ce este total ilegal in orice stat civilizat de a institui prezumtii de vinovatie  fiind un derapaj inacceptabil intr-o democratie

            CCR trebuie sa retina ca in viata reala scopul profesiei de avocat nu  poate fi restrains  la o categorisire  pur comerciala,   intrucat noi avocatii nu  comercializam  bunuri si prestari – servicii  ci , avocatii sunt liberi sau nu , sa angajeze o cauza, sa apere sau nu drepturile unui justitiabil daca exista o cauza si probe, iar in niciun caz avocatului nu i-se poate stabilii prin norme legislative ,, tinte de realizari banesti din profesie ” unde, in caz de neincasare sa fie sanctionati administrativ, sub o prezumtie ilegala de vinovatie ca… nu incaseaza bani si ca ar “ refuza” sa plateasca aceste taxe ilegale  si anticipate sub sanctiunea  excluderii din profesie,  din aceasta lipsa de venituri din profesie.

            In mod normal in cele mai dese situatii nu exista angajamente noi sau chiar exista situatii de exemplu avocatii sunt bolnavi de cancer , atac cerebral, etc. , perioade de tratament si indisponibilizari in care avocatii nici nu sunt luati in seama de catre conducerea UNBR/CAA care nu sunt interesate de aceste situatii ci doar de incasarea 12/12 luni consecutiv , nepasandu-le niciodata de asemenea situatii obiective de lipsa de incasari de bani din profesie , sub pretextul ca daca asa este legea profesiei , asa trebuie aplicata. Ori , asemenea norme feudaliste de impunere de biruri sub pretextul existentei unor norme imprevizibile si sanctionatorii care desfiinteaza orice urma de demnitate a persoanei umane , a dreptului la subzistenta , viata privata , sanatate , etc. sunt inadmisibile intr-un stat de drept.

          Pe langa dreptul iluzoriu la o instanta independenta , pe langa dreptul la suspendarea provizorie a masurii sanctionatorii , pe langa lipsa unei protectii efective impotriva abuzului de drept administrativ sanctionatoriu , CCR trebuie sa remarce ca normele constitutionale criticate si considerate in mod gresit proportionale , citam …… ,, sanctiunea aplicata avocatului avand drept obligatia sa contribuie la acoperirea nevoilor de plata a CAA ” , nu este nicidecum corect interpretata in conditiile in care :

      – impiedicarea brusca a realizarii venitului din profesie atrage si imposibilitatea obligatiei de plata – principiul ,, AD IMPOSIBILUM NULLA OBLIGATIO „

      – normele criticate sunt aberante prin insasi modul defectuos de redactare a interdictiilor si restrangerilor ilegale de drepturi si libertati fundamentale ale avocatilor intrucat prin modul de redactare , de supralegalizare a Legii 51/1995 , Statutului profesiei de avocat , Statutului si Regulamentului CAA se repeta absurditatea normativa a penalizarii ilegale a conduitei avocatului,  datorita coroborarii multiplelor texte de lege neconstitutionale care pun avocatul in cele mai imposibile situatii  or,   potrivit principiilor de drept , orice obligatie imposibila este NULA iar pe de alta parte , orice norma interna inferioara , aflata sub standardele protectiei drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si constitutiei , isi inceteaza de indata aplicatia , nicio autoritate administrativa sau judecatoreasca neputand impune conduite inferioare si umilitoare avocatilor , altele decat standardelor superioare constitutionale si europene.

                – De asemenea , CCR trebuie sa observe NULITATEA ABSOLUTA a normelor sanctiunii lipsirii de calitatea principala de avocat , coroborata cu absurditatea mentinerii prin lege a calitatii subsidiare de asigurat CAA , din care  aberatie de redactare a normelor profesiei , UNBR/CAA procedeaza la desfiintarea avocatului si a venitului , si tocmai sub acest pretext, culmea , il mai si buzunareste cu calcularea de penalitati de 0,15 % pe zi de intarziere  tocmai ca ii impiedica sa realizeze oricare venit (art. 235 alin. 5 Statutul profesiei de avocat, citez… ,, Distinct de măsura suspendării calităţii de avocat, depăşirea termenului de plată a contribuţiilor prevăzute de prezentul articol atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere în cuantum de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere, aplicat la suma datorată „).

           Ilegalitatile savarsite in practica de sistemul UNBR/CAA de a lega artificial doua calitati distincte ale avocatului ,  avocat ( drept castigat care nu poate fi anulat/suspendat ) si cea de asigurat de pensie privata – CAA  nu pot sa mai constituie pretexte de lege de a desfiinta calitatea principala a avocatului, si drepturile fundamentale  la independenta vietii profesionale, demnitate umana , subzistenta,  fata de o calitate subsidiara de asigurat la un fond privat de pensii in care asa cum am explicat mai sus , calitatea de asigurat nu poate fi deasupra calitatii principale de  avocat , nu poate determina alte consecinte decat, cea a lipsei prestatiei de pensii pentru perioada in care avocatul nu a contribuit.

                – Impiedicarea avocatului suspendat si implicit a cabinetului de avocatura de isi exercita activitatea si profesia in dosarele angajate, a urmari si recupera debitele la onorariile angajate constituie o  ingerinta ilegala in desfasurarea libera a activitatii cabinetului de avocatura;

                – Textele de lege sunt neconstitutionale si din perspectiva ilegalelor ingerinte in viata privata dar si , in libertatea si independenta  profesionala a avocatului  pentru ca  desfiinteaza insasi nivelul superior de protectie a drepturilor justitiabilului, respectiv intangibilul drept la aparare prin aparatorul  liber ales si  bulversand chiar dreptul justitiabilului la un proces echitabil  prin desfiintarea   principiului  sacrosant al confidentialitatii dintre avocat si client, o ingerinta ilegala  a tertilor in contractual inter partes de asistenta juridica incalcarea principiului Pacta sunt servanda, care sunt  cele  mai inadmisibile  amestecuri  in onorarea drepturilor si obligatiilor contractuale dintre avocati si clientii justitiabili.

                – In raport de acestea aratam ca insasi textele art. 28 lit. c , art. 49 lit. c din Statutul profesiei de avocat intra in conflict total cu principiile fundamentale ce garanteaza activitatea si  profesia de avocat fiind incompatibile  cu ordinea de  drept,   tocmai pentru ca desfiinteaza  GARANTII SI PROTECTII SUPERIOARE ALE INDEPENDENTEI, LIBERTATII SI AUTONOMIEI AVOCATULUI IN  EXERCITAREA PROFESIEI, INDEPENDENTA CARE NU POATE PREJUDICIA NICI INTERESELE  JUSTITIABILULUI nici ALE  AVOCATULUI in STATUL DE  DREPT.

           De  aceea  apare de-a  dreptul  eronata practica  CCR  de a nu supune textele de lege criticate prioritatii si obligativitatii protectiei standardelor Tratatelor  europene  si internationale.

Enumeram  DECIZIILE  CCR   anterioare –  in ordine  cronologica –  prin care s-a  refuzat recunoasterea derapajelor  legislatiei inferioare nationale fata de standardele europene,   pe  aceste teme  de restrangere ilegala   a drepturilor  avocatilor la  profesie :

 Decizia CCR nr. 406 din 14 iulie 2005- (M. Of. nr. 807 din 6 septembrie 2005,

 Decizia CCR nr. 1096 din 22 noiembrie 2007- M. Of. nr. 850 din 11 decembrie 2007

 Decizia CCR nr. 242 din 19 februarie 2009- M. Of. nr. 159 din 16 martie 2009

 Decizia CCR nr. 1576 din 7 decembrie 2010- M. Of. nr. 60 din 25 ianuarie 2011

 Decizia CCR nr. 237 din 15 martie 2012- M. Of. nr. 281 din 27 aprilie 2012

             Citam, chiar  ultima decizie CCR   cu nr 237 din 15.03.2012  pentru a remarca  tezele              repetitiv-gresite  de respingere   (preluate copy-paste din practica anteroiara CCR )  spre  a  face o  comparatie  cu legislatia si jurisprudenta europeana  si mai ales  cu  actualele  critici din aceasta  amicus  curiae :

“ Astfel, Curtea a constatat că dreptul la muncă prevăzut de art. 41 din Constituţie nu are legătură cu măsura suspendării din funcţie a unui avocat în cazul neîndeplinirii unor obligaţii prevăzute de lege, deoarece art. 1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 prevede, referitor la categoria profesională a cărei activitate o reglementează, că „Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei“.

Totodată, Curtea a reţinut că suspendarea din profesie a avocatului pentru neplata totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale este o sancţiune proportional ???  în raport cu scopul urmărit, şi anume executarea obligaţiilor profesionale ale avocatului. O atare sancţiune are, practic, ca efect obligarea avocatului suspendat să îşi plătească taxele şi contribuţiile profesionale pentru a-şi putea relua activitatea avocaţială. ???

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

Distinct de cele statuate în deciziile menţionate, se reţine că, de principiu, invocarea art. 53 din Constituţie în susţinerea excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate trebuie să se facă raportat la un drept sau la o libertate fundamentală pretins a fi încălcată, exigenţă constituţională nerespectată în prezenta cauză.

De altfel, soluţia legislativă instituită prin dispoziţiile de lege criticate nu constituie o restrângere a exercitării dreptului de a profesa avocatura, ci o garanţie legală stabilită în scopul asigurării unui climat de ordine în valorificarea de către titulari a drepturilor şi intereselor legitime.   Avocatura este un serviciu public, al cărui specific impune necesitatea prevederii, prin lege, a unor condiţii de exercitare a acestei profesii.   Instituirea, prin legea care reglementează exercitarea profesiei de avocat, a unor obligaţii pentru cei în cauză, precum şi a unor măsuri sancţionatorii faţă de cei ce încalcă regulile prevăzute nu încalcă sub niciun aspect prevederile constituţionale invocate”   ??   –  am incheiat  citatul.

   II. ANALIZA si DEZBATEREA  NECONSTITUTIONALITATII  TEXTELOR in cauza

Obiectul exceptiilor – Enumerare :

  1. EXCEPTIA DE NECONSTITUTIONALITATE  Art. 28 lit. c   din LEGEA nr  51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

   “ Calitatea de avocat este suspendată: – c) în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor;

  1. EXCEPTIA DE NECONSTITUTIONALITATE a Art 49  din Statutul profesiei de  avocat  (coroborat  cu art 28 lit c din Legea nr 51/1995)

Art. 49. (1) Exerciţiul profesiei de avocat se suspendă:- c) în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la scadenţa acestora, până la lichidarea integrală a datoriilor;

  1. EXCEPTIA DE NECONSTITUTIONALITATE a art 235 alin. 4 si 5 din STATUTUL profesiei de  avocat (coroborat  cu art 28 lit c din Legea nr 51/1995)     

 Art. 235.  (4) Depăşirea termenului de plată a contribuţiilor prevăzute în prezentul articol atrage suspendarea calităţii de avocat, în condiţiile legii.

               (5) Distinct de măsura suspendării calităţii de avocat, depăşirea termenului de plată a contribuţiilor prevăzute de prezentul articol atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere în cuantum de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere, aplicat la suma datorată.

4. EXCEPTIA  DE NECONSTITUTIONALITATE a art. 51 alin.(4), art  53  si  art 54 din Statutul profesiei de  avocat:

Art. 51. (4) Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face menţiune, în mod corespunzător, în tabloul avocaţilor şi în tabloul avocaţilor incompatibili.

Art. 53. Exercitarea profesiei de către avocatul al cărui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art. 49 în perioada măsurii suspendării constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 54. (1) Avocatul împotriva căruia s-a dispus măsura suspendării este obligat ca în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării măsurii să îşi asigure substituirea.  (2) Încălcarea dispoziţiilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.

  1. EXCEPTIA  DE NECONSTITUTIONALITATE a Art 56 alin. 2 lit.m Legea  nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat :    

              Art. 56 -(2) Consiliul baroului are următoarele atribuţii:- m) suspendă din exercitarea profesiei, pe durata neplăţii taxelor, avocatul care nu achită taxele şi contribuţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadenţa acestora, dacă a fost avertizat despre neplată şi nu s-a conformat obligaţiei;

6. EXCEPTIA  DE NECONSTITUTIONALITATE a dispozitiilor  si art. 85 alin 2 teza II din STATUTUL profesiei de  avocat   si  art  62 alin 3 si  66 lit. p din Legea  nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat :    

art.85 alin.2 teza II din Statut  –  Consiliul. (UNBR ) adoptă decizii și hotărâri obligatorii. La cererea majorității barourilor hotărârile consiliului pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocaților, în prima sa ședință.

         -art. 62 (3) din Legea  nr. 51/1995La cererea a cel puţin  a unei treimi din numărul barourilor, Consiliul U.N.B.R. este obligat să convoace Congresul avocaţilor în sesiune extraordinară. 

      – art. 66 lit. n si p  – n) alege şi revocă preşedintele şi vicepreşedinţii U.N.B.R. şi membrii Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii săi, avocaţi cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie, pentru un mandat de 4 ani.

  1. p) “Consiliul U.N.B.R. are următoarele atribuţii: p) anulează hotărârile barourilor pentru cauze de nelegalitate şi rezolvă plângerile şi contestaţiile făcute împotriva hotărârilor adoptate de consiliile barourilor, în cazurile prevăzute de lege şi de statutul profesiei
  1. EXCEPTIA  DE NECONSTITUTIONALITATE a art.92 din Legea  nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat  si  art. 3(1)  OUG 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ae avocatilor   si  ale art.  26 alin 1, 2 si  5 din  STATUTUL  CASEI DE  ASIGURARI A  AVOCATILOR  ( CAA)

Art. 92  Legea  nr. 51/1995 :

(2)  -Avocatul înscris în barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat să contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurări a Avocaţilor. Contribuţia nu poate fi mai mică decât suma stabilită de Consiliul U.N.B.R., astfel încât să acopere nevoile curente de plată ale Casei de Asigurări a Avocaţilor. Avocaţii pot face parte şi din alte forme de asigurări sociale .

   Art. 3 (1)  OUG 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ae avocatilor  :

       Nivelul contributiei minime obligatorii datorate de avocatii înscrişi în tablourile barourilor cu drept de exercitare a profesiei va fi stabilit de Consiliul Uniunii Avocatilor din România potrivit nevoilor curente şi de perspectivă ale Casei de Asigurări a Avocatilo”r.

      (sintagma ,, potrivit nevoilor curente şi de perspectivă ale Casei de Asigurări a Avocatilor. )

    Art.  26 alin 1,2 si  5 din  STATUTUL  CASEI DE  ASIGURARI A  AVOCATILOR  ( CAA)  :

      (1) Neplata totală sau parţială a contribuţiilor lunare obligatorii de pensii şi asigurări sociale, principale şi accesorii, în cuantumul şi la termenele prevăzute de prezentul statut, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor, atrage aplicarea măsurii suspendării calităţii de avocat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi ale Statutului profesiei de avocat.  

      (2) Suspendarea se dispune de către consiliul baroului, la cererea consiliului filialei C.A.A., în prima şedinţă a consiliului baroului după sesizarea sa, sau din oficiu.   (5) Încălcarea repetată a obligaţiilor de plată constituie abatere disciplinară gravă.

 ANALIZA  neconstitutionalitatii textelor in cauza :

          NECESITATEA  REVIRIMENTULUI  DE PRACTICA  JUDICIARA A  CCR 

 

  1. Analiza Grupului de texte neconstitutionale, similar-repetitive care privesc sediul materiei “sanctiunii suspendarii din calitatea de avocat”, hilar conceputa de a nu fi suspendata si cea “de  asigurat” CAA,   din care pretext factual-normativ,  chiar  se continua  abuzul aplicarii de penalitati  avocatului suspendat,  in  chiar timpul suspendarii,  pedeapsa  absurda a impiedicarii “calitatii de avocat” folosita in scop de imbogatire fara justa cauza,  din  penalitatile aplicate omului   caruia    ii este anulat dreptul  la  viata, demnitate si subzistenta umana  :

 

 EXCEPTIA  DE NECONSTITUTIONALITATE  Art. 28 lit. c   din LEGEA nr  51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

   “ Calitatea de avocat este suspendată: – c) în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor;

 EXCEPTIA  DE NECONSTITUTIONALITATE a Art 49  din Statutul profesiei de  avocat  (coroborat  cu art 28 lit c din Legea nr 51/1995)

Art. 49. (1) Exerciţiul profesiei de avocat se suspendă:- c) în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la scadenţa acestora, până la lichidarea integrală a datoriilor;

   EXCEPTIA  DE NECONSTITUTIONALITATE a art 235  alin. 4 si 5 din STATUTUL profesiei de  avocat (coroborat  cu art 28 lit c din Legea nr 51/1995)     

     Art. 235.  (4) Depăşirea termenului de plată a contribuţiilor prevăzute în prezentul articol atrage suspendarea calităţii de avocat, în condiţiile legii.

                     (5) Distinct de măsura suspendării calităţii de avocat, depăşirea termenului de plată a contribuţiilor prevăzute de prezentul articol atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere în cuantum de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere, aplicat la suma datorată

 

 EXCEPTIA  DE NECONSTITUTIONALITATE a art. 51 alin.(4), art  53  si  art 54 din Statutul profesiei de  avocat:

Art. 51. (4) Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face menţiune, în mod corespunzător, în tabloul avocaţilor şi în tabloul avocaţilor incompatibili.

Art. 53. Exercitarea profesiei de către avocatul al cărui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art. 49 în perioada măsurii suspendării constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 54. (1) Avocatul împotriva căruia s-a dispus măsura suspendării este obligat ca în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării măsurii să îşi asigure substituirea.  (2) Încălcarea dispoziţiilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.

 

 EXCEPTIA  DE NECONSTITUTIONALITATE a Art 56 alin. 2 lit.m Legea  nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat  si Art.  26 alin 1,2 si  5 din  STATUTUL  CASEI DE  ASIGURARI A  AVOCATILOR  ( CAA   

   Art. 56 -(2) Consiliul baroului are următoarele atribuţii:- m) suspendă din exercitarea profesiei, pe durata neplăţii taxelor, avocatul care nu achită taxele şi contribuţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadenţa acestora, dacă a fost avertizat despre neplată şi nu s-a conformat obligaţiei;

     EXCEPTIA  DE NECONSTITUTIONALITATE a Art.  26 alin 1,2 si  5 din  STATUTUL  CASEI DE  ASIGURARI A  AVOCATILOR  ( CAA)  :

      (1) Neplata totală sau parţială a contribuţiilor lunare obligatorii de pensii şi asigurări sociale, principale şi accesorii, în cuantumul şi la termenele prevăzute de prezentul statut, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor, atrage aplicarea măsurii suspendării calităţii de avocat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi ale Statutului profesiei de avocat.  

      (2) Suspendarea se dispune de către consiliul baroului, la cererea consiliului filialei C.A.A., în prima şedinţă a consiliului baroului după sesizarea sa, sau din oficiu

     (5) Încălcarea repetată a obligaţiilor de plată constituie abatere disciplinară gravă.

1.1. Asa cum reiese din textele criticate, masura  halucinanta si Neproportionala a sanctiunii administrative  a  „suspendarii calitatii de avocat”  în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor – art.28 lit. c , art. 56 alin. 2 lit. m din Legea 51/1995 ; art. 49 lit. c , art. 51 din Statutul profesiei de avocat si art. 26 alin. 1 si 2 din Statutul CA   etc,     este prevazuta simultan-repetitiv, intr-un mod agresiv de abrogare implicita a drepturilor si libertatilor  fundamentale ale  omului  si avocatilor, ca un  produs legislativ defectuos obtinut  prin incalcarea flagranta a  celor mai elementare norme de  tehnica legislativa, context legal prevazut  ca sediu al materiei organizat intr-un adevarat  manunchi de repetari si reluari de  excrescente legislative, inaceptabile,  vadit neconstitutionale.

1.2.  Curtea  Constitutionala a Romaniei  este obligata sa reanalizeze si sa  se pronunte radical asupra   neconstitutionalitatii  acestor  prevederi,  avand in vedere toate  cauzele si  efectele desfiintarii celor mai elementare  atribute ale  demnitatii si vietii umane,  produse de   gravitatea incalcarilor  savarsite in practica curenta de  aplicare a normelor  criticate,  incalcarea flagranta a principiilor   Recomandarii  CE  nr (2000) 21   privind libertatea de  a exercita profesia  de  avocat,  cat  si  a celorlalte  principii fundamentale  ale  Ordinii de  drept,   Curtea  fiind  obligata  sa  dispuna  admiterea cererilor  de  declarare ca neconstitutionale a  acestor norme si,  pe cale  de  consecinta, sa declanseze un  reviriment de practica judiciara a controlului de  constitutionalitate-  (ratat timp de  5(cinci) decizii anterioare CCR  de  respingere,  motivata gresit,  ca masurile distrugerii vietii si demnitatii umane a  avocatilor sunt masuri “proportionale”-  teze total  inacceptabile astazi,  dupa 10 ani de  la  aderarea la UE, mai ales,  avand  in vedere dimensiunile  gravitatii  acestor incalcari  constatate in ultimii ani,  toate elementele  de  noutate,   mai ales situatia concreta a  avocatilor  romani adusi in cele  mai negre ipostaze istorice demne  de  evul mediu,  de  umilire prin  aceste  abuzuri de drept si nulitati absolute,  produse in asa zisa aplicare a legilor interne inferioare  inaltelor  standarde europene  si internationale,   care incalcari,  produc grave prejudicii  impotriva sutelor de  avocati afectati in   drepturile  si libertatile  fundamentale  ale  omului  si avocatului  in statul  de drept :

    1.3.  Respectiva sanctiune „administrativa”   luata curent si abuziv  impotriva avocatilor, potrivit art.28 lit. c , art. 56 alin. 2 lit. m din Legea 51/1995 ; art. 49 lit. c , art. 51 din Statutul profesiei de avocat si art. 26 alin. 1 si 2 din Statutul CA  etc,   este  DEOSEBIT  DE  GRAVA   si   VADIT NEPROPORTIONALA

pentru  ca  depaseste prin gravitatea restrangerii ilegale de drepturi fundamentale  ale  omului,  insasi sanctiunile de drept penal, depasind  chiar cele mai drastice hotarari de condamnare penala a inculpatilor pentru  infractiuni deosebit de grave si,  care  de regula,  se iau numai  in instante penale in urma justei judecati si pronuntarea unor hotarari judecatoresti care  stabilesc  pedepse penale  accesorii de interzicere drepturi civile.

  • INCALCAREA PRINCIPIULUI  PROPORTIONALITATII  RESTRANGERII  DE DREPTURI:

 

În Dreptul Uniunii Europene, principiul proporţionalităţii este prevăzut în mod expres de art.5 alin. 4 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi reglementat, alături de principiul subsidiarităţii de « Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii », în sensul necesarei adecvări a mijloacelor şi deciziilor instituţiilor europene la scopul legitim urmărit.

Jurisprudenţa are un rol important în analiza principiului proporţionalităţii, aplicat în cazuri concrete. Astfel, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, proporţionalitatea este concepută ca un raport just, echitabil, între situaţia de fapt, mijloacele de restrângere a exerciţiului unor drepturi şi scopul legitim urmărit sau ca un raport echitabil între interesul individual şi interesul public. Proporţionalitatea este un criteriu care determină legitimitatea imixtiunilor statelor contractante în exercitarea drepturilor protejate de Convenţie.

  • Curtea Constituţională a României, prin mai multe decizii a stabilit că proporţionalitatea este un principiu constituţional. Instanţa noastră constituţională a afirmat necesitatea stabilirii unor criterii obiective, prin lege, pentru principiul proporţionalităţii: „este necesar ca legislativul să instituie criterii obiective care să reflecte exigenţele principiului proporţionalităţii”.
  • Depăşirea proporţionalităţii reprezintă depăşirea limitelor libertăţii de acţiune, lăsată la dispoziţia autorităţilor administraţiei , respectiv un culpabil “ exces de putere” .
  • Or,  asemenea pseudo-pedepse  “administrative unilaterale “prevazute prin lege” sunt ilegale tocmai  pentru ca incalca principiul proportionalitatii restrangerii de drepturi, intrucat  nu este o masura necesara  ca pentru siguranta statului sau a profesiei de  avocat, tocmai ca anihileaza  total si ilegal avocatul, iar respectiva “sanctiune”  presupune  o restrângere  nelimitată in timp  a drepturilor şi libertăţilor fundamentale  ale  omului avocat,  si mai grav  afectează insasi conţinuul  drepturilor fundamentale vizate, aşadar insasi  substanţa acestora, nerezumându-se la restrângerea exerciţiului  drepturilor omului si avocatului, ci desfiinteaza de jure fara vina si judecata avocatul sub o sanctiune nelimitata in timp din cauza carei sanctiuni  se provoaca o imposibilitate de  venit  si  chiar impotriva dreptului la  subzistenta al omului, pretexte pentru care chiar se pertind  si penalitati si mentinerea ilegala a sanctiunii pentru a pune in imposibilitate de plata avocatul dar  si al taxa prin penalitati pe acesta.

Asemenea pseudo-pedepse  “administrative unilaterale “prevazute prin lege” de  “suspendare  a calitatii de  avocat” de suprimare a vietii unui om, a demnitatii,  subzistentei din  munca profesionala,    sunt ilegale tocmai  pentru ca  sunt chiar  mai grave decat insasi cele din materie penala, fiind aproape de sorginte feudalista, total  inadmisibile in statul de  drept,  tocmai pentru ca pe  de o parte   sunt  edictate cu ocolirea  controlului de  constitutionalitate iar pe de alta parte,  chiar  sunt  de ani de  zile  aplicate abuziv impotriva  avocatilor,  care nu au  nici  vinovatie si  fara judecata intr-o instanta independenta,   sfidand  Curtea Constitutionala a  Romaniei si Ordinea de drept constitutionala  din Romania, specifica Uniunii Europene .

Insasi Curtea Constitutionala a  Romaniei,    prin practica  sa  recenta  a declarat  neconstitutionale  normele care dispuneau masuri de  restrangeri de  drepturi  in cazuri chiar mai grave,  din  materia penala,  argumentand expersis  verbis  cauzele de neconstitutionalitate datorita NEPROPORTIONALITATII   MASURII  –  juriprudenta  recenta CCR -Decizia nr. 712/2014-in vigoare de la 15.01.2015referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 211-217 din Codul de procedură penală  (par 24  si 26) :  citam : 

       Par 24. Ingerinţa analizată nu este însă proporţională cu cauza care a determinat-o. În acest sens, Curtea reţine că aceasta nu asigură un just echilibru între interesul public şi cel individual, întrucât poate fi dispusă pentru o perioadă nelimitată de timp. Principiul proporţionalităţii, astfel cum este reglementat în ipoteza particulară a art. 53 din Constituţie, presupune caracterul excepţional al restrângerilor exerciţiului drepturilor sau libertăţilor fundamentale, ceea ce implică, în mod necesar, şi caracterul lor temporar. Din moment ce autorităţile publice pot recurge la restrângerea exerciţiului unor drepturi în lipsa unor alte soluţii, pentru salvgardarea valorilor statului democratic, este logic ca această măsură gravă să înceteze de îndată ce a încetat şi cauza care a provocat-o (a se vedea Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010). Acesta este şi sensul dat dispoziţiilor art. 53 din Legea fundamentală de către Curtea Constituţională, prin jurisprudenţa sa, instanţa de contencios constituţional stabilind prin Decizia nr. 139 din 14 decembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 21 decembrie 1994, că este neconstituţională impunerea pe termen nelimitat a taxei de trecere a frontierei.(…)   Totodată, prin Decizia nr. 291 din 22 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 7 mai 2007, Curtea Constituţională a constatat ca fiind constituţională restrângerea la 3 luni a dreptului la liberă circulaţie în străinătate a cetăţeanului român returnat de un stat străin cu care România a semnat un acord în acest sens.”

        Par 26.    “Dacă în cazul măsurilor preventive privative de libertate legiuitorul a prevăzut atât termenele pe care pot fi luate, cât şi durata maximă pentru care acestea pot fi dispuse, în cazul măsurii preventive a controlului judiciar, dispoziţiile art. 211 215  şi 241  din Codul de procedură penală nu prevăd nici termenul pentru care poate fi dispusă şi nici durata maximă a acestei măsuri. Apare astfel ca evident dreptul organelor judiciare de a dispune controlul judiciar, ca măsură preventivă, pentru perioade nelimitate de timp, drept ce presupune restrângerea nelimitată temporal a drepturilor şi libertăţilor fundamentale vizate de conţinutul acestei măsuri.  Or, potrivit standardelor de constituţionalitate anterior arătate, o asemenea restrângere este neconstituţională, întrucât principiul proporţionalităţii afectează conţinutul normativ al drepturilor fundamentale vizate, aşadar substanţa acestora, nerezumându-se la restrângerea exerciţiului acestora.

      Pentru acest motiv, Curtea urmează să admită excepţia de neconstituţionalitate a art. 211-215 din Codul de procedură penală, prin raportare la art. 20,  art. 23, art. 25,, art. 26, art. 39, art. 41, art. 45 şi art. 53 din Constituţie, precum şi art. 5 din Convenţie.

 

              De altfel, potrivit art.53 alin. (1) din Constituţie, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav .

Mai mult decat atat , restrangerea  de drepturi si libertati poate fi dispusa numai daca intruneste cumulativ cele patru conditii esentiale si obligatorii , respectiv: 1. sa fie necesara; 2. sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o; 3. sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu; 4. fara sa aduca atingere existentei dreptului sau libertatii.

             Asfel  sanctiunea  este ilegala  pentru orice  creanta financiara mai ales in conditiile eludarii codului de  procedura civila privind intrunirea  criterilor legale ale creantelor  certe lichide  si exigibile, a obtinerii titlurilor  executorii, a  dreptului la  judecata  in instanta si contestarea  sumelor si penalitatilor,  apoi in faza  executarii silite protejarea  drepturlui cotei dreptului la subzistenta al  debitorului   etc. 

–  De  asemenea, masura sanctiunii   nu este necesara deoarece avocatul nu eludeaza pe nimeni  ci are dreptul  numai daca plateste sa  primeasca  drepturile de asigurari sociale  si  numai pentru perioada in care a contribuit -art.31 din STATUTUL CAA:

 

  • Asiguratul care nu-şi achită contribuţiile obligatorii la zi nu va putea beneficia de niciun fel de prestaţie de asigurări sociale.
  • A.A. va pune în plată pensia de limită de vârstă, de retragere definitivă sau de retragere anticipată definitivă din profesie numai dacă avocatul a plătit la zi contribuţia legală la sistemul de asigurări sociale al avocaţilor şi majorările de întârziere )

 

 iar ,conform  art. 34 Statutul CAA ,,Datoriile la fondurile C.A.A., principale şi accesorii, se sting în ordinea vechimii, cu respectarea regulilor legale privind imputaţia plăţii.”

           Art  164. – (1) Jurisdicţia sistemului autonom de asigurări sociale pentru avocaţi, se realizează prin instanţele competente potrivit legii. 

                              (2) Prevederile prezentului statut referitoare la jurisdicţia asigurărilor sociale se completează cu dispoziţiile codului de procedură civilă şi legii de organizare judecătorească.  ( …cu respectarea dispozitiilor art. 728,729 Cod procedura civila…. privind executarea silita)

 

     Art. 166. – Încălcarea prevederilor prezentului statut atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

 

           Masura nu poate fi  proportionala deoarece ingradeste/anuleaza atat avocatului  cat  si justitiabilului  mai multe drepturi si libertati fundamentale prevazute, ocrotite si garantate de Constitutie precum, dreptul la munca liber aleasa, dreptul la viata si sanatate ,dreptul la subzistenta,dreptul justitiabilului la aparare prin avocatul sau liber ales, dreptul la vechime in munca al avocatului, dreptul la pensie si alte drepturi de asigurari sociale, dreptul de proprietate , etc.

 

        1.5.   Dispozitiile art.28 lit. c , art. 56 alin. 2 lit. m din Legea 51/1995 ; art. 49 lit. c , art. 51 din Statutul profesiei de avocat si art. 26 alin. 1 si 2 din Statutul CA   etc  sunt  neconstitutionale  deoarece :

  • Sanctiunea este neproportionala  si afecteaza drepturile  fundamentale ale omului avocat  in  chiar  substanta lor, dreptul la  viata, demnitate,  subzistenta, etc,  supunandu-l  la  o  tripla  obligatie imposibilaad imposibillum, nulla obligatio – un triplu Nonsens – o TRIPLA incalcare a dreptului la viata privata – incalcarea art 8 din Convenția EDO sanctionata in Cauza – Mateescu contra Romania – Hotararea din ianuarie 2014 – CEDO prin Curtea  a stautuat impotriva  Romaniei ca : ”starea de previzibilitate nu a fost îndeplinită și că, în consecință, ingerința nu este în conformitate cu legea. A existat o încălcare a articolului 8 din Convenție”. O TRIPLA INGERINTA LIPSITA DE PREVIZIBILITATE si PROPORTIONALITATE in  VIATA PRIVATA a AVOCATULUI si  PROFESIEI SALE :  TEROAREA si  SANTAJUL  INGERINTEI PRACTICAT prin textele  de  lege criticate : “ Da-mi, anticipat bani teoretici neincasati,  pentru a-ti lasa dreptul tau la munca ( castigat prin examene ) (nu este de lucru)  de nuin 3 luni  direct SANCTIUNE NESUSPESIVA si  NELIMITATA IN TIMP sa ramai  si fara munca, si iti iau si penalitati  de 0,15% pe  zi de intarziere, la sume abstracte,  chiar din acest  pretext ca te sanctionez si te  impiedic sa ai venit in avocatura,   fara sa ai dreptul alta munca si nici drept la subzistenta,  in afara muncii de avocatura !   (N.B. Cauza CEDO Mateescu  Romania  a eliminat asemenea ingerinte si  incompatibilitati,  dar nu a fost raliata legislatia nici pana in ziua de  azi ).
  • Ca atare,  interventia abuziva in reglementarea  profesiei,  modificarile  repetate ale  legii,  avand ca  scop ilegitim,  diminuarea drepturilor avocatului,   sub standardele  umane,  altele  decat cele superioare Constitutionale  si  ale Dreptului UE, prin  cresterea exponentiala  a pozitiei de forta si  abuzului UNBR care  se pretinde deasupra legii si destinelor avocatilor din Romania  este de natura a de  a infrange printre  altele  si principiul previzibilitatii 

 

1.6De  altfel, invocam incalcarea si a  principiului  previzibilitatii legii invocat deseori de CEDO impotriva  Romaniei cu referire  la o serie de alte cauze împotriva României (Străin şi alţii, Păduraru, Porţeanu, Radu), in care  s-a  constatat din nou ca  lipsa de coerenţă şi de previzibilitate a legislaţiei române fiind  consecinţa modificărilor repetate pe cale legislativ-administrativa  „au creat un climat de incertitudine juridică”  deseori  denunţată in  diferite instanţe judecătoreşti române care au încercat, fără un succes durabil, să elimine „echivocul situaţiilor juridice incerte”(…) si unde Curtea Europeană a Drepturilor Omului a calificat problema care a determinat insecuritatea juridică ca având „caracter sistemic”, fiind generată de o „imperfecţiune” în ordinea juridică internă şi o „disfuncţionalitate a legislaţiei române”.   Este incontestabil   ca intreaga legislatie  a profesiei de avocat modificata unilateral, cu ocolirea mecanismelor legale  s-a  indreptat  precum aceste  exemple grave  direct  impotriva protectiei drepturilor avocatilor si chiar   trebuie urgent  fie  adoptata din nou  sau cel putin  aliniata inaltelor  standarde de protectie  internationala  sau sa  fie urgent  supusa  unui   unui  examen  integral  de  constitutionalitate.

 

      1.7.   INCALCAREA   PRINCIPIULUI   PRIORITATII  DREPTULUI   EUROPEAN

IN FATA NORMELOR  INTERNE,  INFERIOARE  (art.20 din Constituţie)

 

 

    Potrivit prevederilor art.20 din Constituţie,  “dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor trebuie interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte”. “Dacă există neconcordanţă între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale.”

 

         În lumina tuturor acestor texte, este de reţinut că  sanctiunea  si toate masurile  legislative adoptate impotriva avocatilor, de  dimunuare  a drepturilor  constitutionale  la  dreptul de  a  alege  si de  a  fie  ales in aceasta organizatie care acum interzice  prin sanctiuni  chiar  dreptul la muncă  si subzistenta  chiar  nu poate forma obiectul vreunei îngrădiri, restrangeri, limitări sau executari silite,  fiecare persoana  fiind  liberă să muncească în măsura posibilităţilor sale fizice şi intelectuale si pe care , doar singură le poate aprecia

      Lipsirea  avocatilor  de  drepturile  garantate de actele si pactele  internationale la  care  Romania este parte  nu este scuzabila si reamintim incalcarea Recomandarii  CE  nr (2000) 21   privind libertatea de  a exercita profesia  de  avocat.

      Mai mult,  se incalca  insasi legislatia interna, deoarece  ingerinta in  viata privata  si profesionala  in dreptul la  subzistenta  si demnitate umana  diu munca  prin ingrădirea  prevăzută de sanctiunile  si masurile  normative absurde   din   textele criticate  este de natură, pe de altă parte, să conducă la o discriminare între avocati şi restul salariaţilor, pentru care dreptul la muncă nu este restrans  prin lege, nesocotindu-se în felul acesta şi prevederile art.16 din Constituţie, care proclamă că “ cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără  discriminări”

Sintagma  ,,dreptul la muncă ce cuprinde dreptul pe care îl are orice persoană de a obţine posibilitatea să-şi câştige existenţa printr-o muncă liber aleasă sau acceptată şi vor lua măsuri potrivite pentru garantarea acestui drept ”  la care se referă art.6 alin. (1) din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturaletrebuie înţeleasă ca reprezentând temeiul unor unor drepturi ce nu pot fi îngrădite, restranse sau limitate aduse dreptului la muncă, viata, subzistenta, sanatate, vechime in munca, proprietate,etc.  subliniind dreptul oricărui om care munceşte in profesia liber aleasa de a nu fi obligat la efectuarea unor activităţi care să depăşească sau , sa nu aiba legatura cu pregatirea sau posibilităţile sale  asa cum este obligat avocatul prin suspendarea din profesie pana la plata integrala a restantei catre CAA.

În cadrul principiului libertatii privind libera alegere a profesiei si a formei de exercitare a profesiei de avocat, garantată de art.41 alin.1 coroborat cu art. 9 teza II din Constituţie, organele de conducere a profesiei,   Barourile şi U.N.B.R. au obligaţia, din oficiu sau la cerere, să acţioneze prin toate mijloacele legale pentru protecţia profesiei, a demnităţii şi onoarei corpului de avocaţi înlăturând orice exerciţiu abuziv impotriva  profesiei de avocat ,   nicidecum  ele sa  fie  primele vinovate de  savarsirea  lipsirii si fortarii  avocatului la abandonarea profesiei si obligarea ca pedeapsa la desfasurarea altei profesii – (atat profesia cat si venitul din profesia liber aleasa fiindu-i confiscata avocatului prin masura administrativa a suspendarii din profesie) textele alicand o sanctiune nelimitata in timp si grav prejudiciabila …  pana la reintoarcerea acestuia  in profesie  in conditiile in care, conform art. 42 pct. 1 din Constitutie , munca fortata este interzisa.

Mai mult decat atat , masura suspendarii din profesie a avocatului pana la plata integrala a debitului la fondul privat de asigurari sociale – CAA apare  ca o ingerinta abuziva si ilegala privind vechimea in profesie a avocatului care , chiar , daca achita restantele perioada suspendarii nu este considerata vechime in munca iar pe cale de consecinta este neconstitutionala raportat la art. 47 pct. (2) din Constitutie ,,….cetatenii au dreptul la pensie” si alte drepturi sociale fara , a mai mentiona ca pe perioada suspendarii , avocatul nu primeste ajutor de somaj drept garantat si prevazut in articolul mai sus mentionat dar mai ales, ca dreptul la pensie se acorda in baza vechimii in munca a asiguratului.

1.8INCALCAREA  PRINCIPIULUI  NEDISCRIMINARII  ( art 16 alin 2 din Constitutie )

                                  

  • SUNT  DECELATE  CELE  DOUA   GRAVE   TIPURI DE  INCALCARI  FLAGRANTE :

 

  1. A)Discriminari intre avocati fata de aplicarea legii,  in interiorul profesiei :

 

-Aceste norme neconstitutionale propulsate in legislatia  profesionala  de  catre UNBR/CAA  produc in practica abuzul gravei  discriminari in chiar in interiorul tuturor  celor  26.000 de  avocati  din Romania, intrucat  legea nu se aplica constant si nediscriminatoriu  pentru toti avocatii, ci sunt dovezi notorii ca  se  aplica  doar  selectiv,  unde  de  exemplu Baroul  Bucuresti  nu a  suspendat  peste  3000  de  avocati restantieri timp de  cativa  ani , timp in care  pe  care ii mai si anuntau  sau amenintau  public  inclusiv pe internet  inca  din 2015  cu suspendarea pentru  intarzieri de plata  la  CAA  si nici in  ianuarie  2016,   desi au mai ramas  inca  500  de  avocati ,  tot  nu i-au  suspendat  nici pe  acestia nici  pana in Martie  2016  –    De  aici  rezulta  faptele grave de  aplicare discriminativa / abuziv-subiectiva   a   normelor criticate,  unde iata s-a probat sub notorietate publica ca  unele  barouri le  aplica  altele nu, desi toate fac parte din acelasi  UNBR/CAA   si   de principiu  ar trebui sa  se  suspuna acelorlasi norme care  sa fie  aplicate tuturor fara niciun fel de  discriminare.

  1. B)Discriminari  ale cetatenilor  avocati,   fata  de toti  cetatenii Romaniei:

 

             Cealalta  discriminare  grava  si ilegala   se  refera  la  toti  cetatenii Romaniei carora nu li se alieneaza niciodata   dreptul la  subzistenta si profesie, pentru datorii financiare, in  timp  ce  avocatilor da.  Apare cea mai grava  discriminare  a leguitorului   intre  avocati ca profesie  si  toti ceilalti cetateni ai  Romaniei  indiferent  de care vorbim- profesori,  ingineri, mecanici, comercianti,  zilieri, etc.  cetateni carora nu li se alieneaza  aceste drepturi  fiind  irelevanta orice amenintare de imputare de datorie financiara sau executare  silita,  toti  ceilalti in afara de  avocati,  au drept de munca  si chiar executati silit numai in baza unor  titluri executorii stabilite pe  cale  de judecata, au pana la  urma  siguranta protectiei debitorului la executare  silita  beneficiind  de  cota debitorului la venit de subzistenta ( 728-729 C.proc. civ),    Deci , fata de  avocati,  toti ceilalti cetateni ai Romaniei  nu-si pierd  nici meseria nici  calitatea profesionala de profesor,  inginer, mecanic,  etc ,   fiind liberi sa  se angajeze  si sa lucreze oriunde pe  teritorul Romaniei  si al  UE sa si asigure existent  din acea pregatire profesionala,  indiferent de oricte  datorii ar avea  fata de  orice entitate publica  sau privata

De  aceea  normele  criticate  sunt chiar   nule  absolut,     fiind  de neconceput  ca  tocmai avocatii  ca profesie  cu inalta pregatire juridica sa ramana discriminati atat de  flagrant si  incalcati in picioare prin  abuz  de notorietate publica iar   autoritatile judiciare  sa nu intervina, desi se  vede ca sunt  singurii cetateni romani tinuti  ca niste sclavi intr-un “stabor”  privat, independent  de  statul de drept,   cu reguli deosebit  de  curioase si in contra naturii  umane  si profesiei libere   si independente de avocat unde totusi sunt   tinuti ca “supusi pe  viata”  la  asemenea  umilinte  si abuzuri de  drept, de a  risca sa  ramana fara meserie si clientela proprie indiferent ca esti bolnav de cancer, ca nu ai angajanente ori  au alte motive   obiective,  neinteresand pe nimeni cum esti umilit si aruncat ca  cetatean la  marginea  societatii   la  simplul act de dictat administrativ al  CAA/UNBR.

Cum este  posibil  sa  ajunga in 2016 la  atata batjocora o simpla profesie?,  o meserie privata,  atentie  nefiind  niciodata o functie   deseori gresit coniderata de unii magistrati, Cum este posibil asemenea batjocora savarsita  ilegal  atat de magistrati  care  refuza sa aplice inaltele standarde  de  protectie  a  drepturilor  omului, dar  mai ales  refuzul  chiar a asociatiei  profesionale  care a pus monopol pe domeniu  si din care pozitie chiar sa isi  permita  sa-si faca drept  scop  camatarirea  dreptului la munca si obtinerea  de bani  pentru  proiecte faraonice imobiliare  pe  banii avocatilor, prin orice mijloace  de bani si majorari de resurse financiare intitulate obraznic pentru” nevoile organizatiei” iar nu pentru fondul de pensii private la  care orice  cetatean  trebuie si  poate  sa i se  respecte dreptul la banii sai,  in baza contractuala,  iar   nu in baza  de  dictat legislativ- privat si derogatoriu de la  legile  europene. ?

– CAA / UNBR nu poate  si nu are  dreptul sa  functioneze in regim legal de  “stabor”   autonom  in Romania – Principiul  “Nimeni nu este mai presus  de lege – art 16 alin 2 din Constutie !

– Mai mult  nu exista niciun fel de natura  juridica  de  subordonare, materiala contractuala, ierarhicatoti avocatii  fiind  ca  entitate  fizica  si  Cabinete inviduale/ societati de avocatura   persone independente  fata de care UNBR/CAA,  chiar nu nu are  niciun fel de putere de  dictat si decizie ca ingerinta in viata privata si contractele de asistenta juridica..

– normele criticate sunt aberante prin insasi modul defectuos de redactare cu incalcarea  normelor  de tehnica legislativa,  tocmai  datorita  respectivelor interdictii si restrangeri ilegale de drepturi si libertati fundamentale ale avocatilor,  deoarece  prin modul de redactare  si supra-legiferare unilaterala,privata,  dusa la  absurd,  a intergului cadru legal al avocaturii-  Legii nr  51/1995,  Statutului profesiei de avocat , Statutului si Regulamentului CAA,  s-au aglomerat seturi intregi de  norme impardonabile  de interdictii si restrangeri de drepturi care  in practica sunt dispuse discretionar fara remediu  indiferent  de orice  atitudine nromala  de conformare  a  subiectilor de  drept, norme multiplicate peste tot si  in care  se repeta absurditatea normativa a pedepsirii  ilegale a  oricarei conduite independente a  avocatului  din  multiplele texte de lege neconstitutionale, care  chiar  contrazic insasi fundamanetele  si scopul profesiei si al organizatiei profesionale care pretinde  ca  asigura independenta  si garantia exercitarii profesiei de  avocat dar care in realitate , in practica chiar, pun avocatul in cele mai imposibile situatii desi,  pe  de o parte  fiind deja  truism  ca  orice   obligatie imposibila este NULA de DREPT ,

iar pe de alta parte daca  ne raportam la Principiul Dreptului European potrivit  caruia orice norma interna inferioara, aflata sub standardele protectiei drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului isi inceteaza de indata aplicatia, nicio autoritate administrativa sau judecatoreasca neputand impune conduite umane prin norme inferioare si umilitoare avocatilor , altele decat standardele  superioare constitutionale si europene de aparare a drepturilor  si libertatilor fundamentale a le  omului !

– De asemenea, CCR trebuie sa observe NULITATEA ABSOLUTA a normelor sanctiunii lipsirii de calitatea principala de avocat , coroborata cu absurditatea mentinerii prin lege a calitatii subsidiare de asigurat CAA , din care derapaj de redactare a normelor profesiei , UNBR/CAA  care procedeaza  chiar la desfiintarea avocatului si a venitului sau dar  tocmai sub acest pretext,  culmea , il mai si buzunareste cu calcularea de penalitati de 0,15 % pe zi de intarziere tocmai pentru ca impiedica avocatul  la realizarea oricarui venit avocatial  (art. 235 alin. 5 Statutul profesiei de avocat )- citez… ,, Distinct de măsura suspendării calităţii de avocat, depăşirea termenului de plată a contribuţiilor prevăzute de prezentul articol atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere în cuantum de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere, aplicat la suma datorată „.

In consecinta,  normele in baza  carora se  emit  hartiile  ilegale  de  “suspendare” cuprinzand  simpla referire la  “art 28 lit c din Legea 51/1995 ”  nu tin loc de  titlu executoriu si niciodata  nu a fost, nu este si nu va  fi  suficienta pentru exercitarea executarii  silite a  vreunei creante civile.

     Intr-un stat  de  drept daca nu ai titlu  executoriu,  nu esti creditor in sensul legii  si nu ai niciun fel de  drept sa executi  cu de la  sine putere  orice pretins debitor !  Poate doar   “santaj  si  talharie la  drumul mare” !

Pentru ca un dreptul civil,  subiectiv si personal inerent omului  la munca, subzistenta, demintate umana,  la profesie, nu poate  fi  “executat”,   tocmai pentru ca nu poate fi sub nicio forma ingradit (art 41 Constitutia Romaniei) fiind un drept absolut, intangibil, inalienabil,   in toata lumea civilizata, europeana si   nu poate  constitui niciodata  obiectul interdictiei pentru  executarii  silite de creante civile.

–  Ilegalitatile savarsite in practica de sistemul UNBR/CAA de a lega artificial doua calitati distincte ale avocatului , cea de   avocat ( drept castigat care nu poate fi anulat/suspendat ) si cea de asigurat de pensie privata – CAA nu pot sa mai constituie nici un fel de  pretexte de a desfiinta calitatea principala a avocatului  nici ingerinte  in  viata privata si profesionala nici anularea independentei,  demnitatii , subzistentei din munca etc,  fata de o calitate subsidiara, cea  de asigurat la un fond privat de pensii  drepturi total distincte,  asa cum am explicat mai sus,  unde  calitatea de asigurat nu poate fi deasupra calitatii principale de  avocat , nu poate determina alte consecinte decat , cel mult o eventuala  lipsa a  prestatiei de pensii pentru perioada in care avocatul nu a contribuit.!

Textele de lege sunt neconstitutionale si din perspectiva ilegalelor ingerinte in viata privata si in libertatea si independenta avocatului si mai ales ca desfiinteaza  insasi nivelul superior de protectie a drepturilor justitiabilului la aparatorul sau liber ales , desfiinteaza principiul sacrosant al confidentialitatii dintre avocat si client  pentru ca  provoaca nepermise ingerinte  in  raporturile contractuale si onorarea drepturilor si obligatiilor contractuale dintre avocati si clientii justitiabili.

– In raport de acestea aratam ca insasi textele criticate intra in conflict direct  cu principiile de drept fundamentale ale profesiei de avocat de jure devenind incompatibile, cu sensul legilor  avocaturii tocmai oentru ca desfiinteaza flagrant toate  ACESTE GARANTII SI PROTECTII SUPERIOARE ALE INDEPENDENTEI  EXERCITARII  PROFESIEI  DE AVOCAT.

 

Sunt ilegale asemenea “sanctiuni” si restrangeri de drepturi,  in raport  de dispozitiile art. 7 alin. 3 si 4 din Statutul profesiei de avocat,  (3) În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restricţii, presiuni, constrângeri sau intimidări din partea autorităţilor sau instituţiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice. Libertatea şi independenţa avocatului sunt garantate de lege. (4) Independenţa avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său si de dispozitiile   Principiului “A”din  Carta principiilor fundamentale ale avocatului european (CCBE) :

    “Avocatul trebuie să fie liber în sens politic, economic şi intelectual atunci când acţionează în cauza clientului său, când acordă consultaţii sau când îşi reprezintă clientul. Aceasta înseamnă că avocatul trebuie să fie independent faţă de stat sau de alte interese puternice şi nu trebuie să permită ca această independenţă să fie compromisă de presiuni nepotrivite din partea asociaţilor săi. Avocatul trebuie să rămână, de asemenea, independent faţă de clientul său dacă avocatul doreşte să se bucure de încrederea terţilor şi a instanţei de judecată. Un avocat nu poate asigura o calitate înaltă a serviciilor sale fără a rămâne total independent de clientul său. Apartenenţa avocatului la o profesie liberă şi autoritatea care derivă din această apartenenţă îl va ajuta sa-şi menţină independenţa. Autoreglementarea profesiei va fi privită ca fiind vitală pentru consolidarea independenţei avocatului. Trebuie menţionat faptul că, în societăţile nedemocratice, avocaţii pot fi împiedicaţi să acţioneze în cauzele clienţilor lor şi pot fi arestaţi sau executaţi pentru asemenea încercări. 

–  De asemenea,  in raport cu disp art. 6 alin.1-3 din Statutul profesiei de avocat (citam….Art. 6. (1) Libertatea şi independenţa profesiei de avocat sunt principii în baza cărora avocatul promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale clienţilor potrivit Legii şi prezentului statut. Aceste principii definesc statutul profesional al avocatului şi garantează activitatea sa profesională.

(2) Avocatul este liber să îşi aleagă, să schimbe şi să dispună în tot sau în parte de forma de exercitare a profesiei, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

 (3) Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un anumit avocat, cu excepţia cazurilor privitoare la acordarea asistenţei judiciare obligatorii sau dispuse de către organul judiciar, a asistenţei judiciare prin avocat ca formă a ajutorului public judiciar şi a asistenţei gratuite. Orice clauză ori convenţie contrară, prohibitivă sau restrictivă este lovită de nulitate absolută. )

        In concluzie,   rezulta  fara indoiala   ca   textele art.28 lit. c , art. 56 alin. 2 lit. m din Legea 51/1995 ; art. 49 lit. c , art. 51 din Statutul profesiei de avocat si art. 26 alin. 1 si 2 din Statutul CA  intra in conflict anticonstitutional   cu toate aceste garantii ale drepturilor justitiabilului sanctionate cu NULITATE ABSOLUTA.

  •  Incalcarea PRINCIPIILOR   CIVILE  DE  DREPT   FUNDAMENTAL

                                                             PACTA SUNT  SERVANDA  

“ RES INTER ALIOS ACTA, ALIIS NEQUE NOCERE,  NEQUE PRODESSE POTEST”

 

Mai mult,  tinand  cont  si de principiul  neamestecul tertilor in contracte si mai ales  de  nulitatea  absuluta  a  incalcarii dreptului justitiabilului la  aparatorul ales,  justitiabilul nu poate fi obligat de nimeni si de nicio autoritate   sa ramana fara aparatorul ales si nici  sa suporte,  in raport de contractul sau de asistenta juridica  niciun  fel  de  INGERINTE din partea unei terte parti administrative,  care impiedica desfasurarea unui contract civil interpartes –  incalcarea principiului  “PACTA SUNT SERVANDA”  ( art. 1270 Cod civil )  si  nici nu se poate  desfiinta cel mai vechi principiu istoric de drept care sta la baza societatii umane – principiul relativitatii contractelor civile :  ,, RES INTER ALIOS ACTA, ALIIS NEQUE NOCERE,  NEQUE PRODESSE POTEST ( un contract incheiat intre anumite persoane nu poate nici avantaja , nici dezavantaja partile sau pe altcineva ).

In consecinta, este NUL ABSOLUT  amestecul unui tert in contractual dintre partile contractante, cu atat mai lult tert fie ea  parte administrativa a profesiei, fara drept in contractele civile ale  avocatilor ingerinta ilegitima  si ilegala in  drepturile si obligatiile intervenite intre justitiabil si aparatorul sau ales.

– Privitor la INGERINTA ILEGALA de   incalcare a flagranta a dreptului la viata privata a avocatului (art. 8 CEDO), CCR este obligata sa observe ca, toate  conducerile administrative ale profesiei de avocat prin  folosirea acestor texte  in practica si aplicarea de masuri sanctionatorii bazate pe aceste texte inferioare REFUZA insusi RESPECTUL CEDO , tratatelor internationale si a jurisprudentei CEDO.

              In  toate   aceste litigii de neconstitutionalitate  a normelor  criticate  fata  de  precedentele  CCR de pana in anul 2012  au aparut  noi elemente  de noutate  dar  si de  gravitate a derapajelor  ingerintelor in drepturile  si libertatile  fundamentale  ale  omului si avocatilor romani,  fata  de  care  se  face vinovat insasi  statul roman care nu respecta el insasi  legislatia europeana  si refuza sa  se  conformeze intruct de  exemplu  din 2014 pana  azi in 2016   nu a luat  nicio masura de adaptare a legislatiei avocaturii pentru a  elimina  aceste  ingerinte inacceptabile in dreptul la viata privata, la  profesie, dreptul de  a exercita profesia de  avocat  concomitent   cu o alta profesie,  (CAUZA Mateescu  c. Romania),  Parlamentul,  UNBR, neschitand  niciun  gest  de  refacere a legislatiei in sensul adoptarii obligatiilor revenite in urma  acestei condamnari la  CEDO.

        Dar daca o  noua cauza  recenta CEDO  condamna  Romania (Mateescu  c. Romania  2014 )  devine deja inadmisibil  ca  UNBR si instantele  romanesti  sa ignore timp de zeci de ani de la  aderarea la  UE  iata  cauza H contra Belgia,  care se  refera  expresis-verbis  la  inadmisibilitatea oricarei ingerinte a  statului si organismelor profesiei de avocat  in dreptul la profesie si  de proprietate la  clientela si ingerinte inadmisibile in veniturile proprii din activitatea avocatiala.

       CEDO  a  statuat  ca niciun avocat nu poate  fi obligat sa-si abandoneze  clientela,   creantele  si munca avocatiala care printre altele inseamana  dobandirea unei clientele  care nu poate fi abandonata numai pentru ca  anumiti oameni nu mai au  bani, orica este criza si pentru ca piata serviciilor pare ca s-a  restrains  sau  orice  alte motive  spre  exemplu cele  legate  de sanatatea  avocatului  care  nu este un robot,  ci este un om  care la  randul sau  poate oricand sa devina un grav  bolnav, cu afectiuni care il impiedica luni d e zile  sa lucreze –situatii si cazuri numeroase  de  accidente  grave sau cele cardiac sau AVC,  cancer.   Or,  au  fost  numeroase situatii   in  care pentru lipsa din profesie , avocatul  oricum nu este niciodata , sau cu rare exceptii,  despagubit de  CAA si chiar   uneori se  cer  tuturor  avocatilor  bani  din fondul  solidaritatea,  ca si  cum CAA  este  doar  un CAR tiganesc iar  bolile nu intra la  asigurari de incapacitate de munca.

       Dimpotriva,  asta  face  CAA ,  pretinde  ca  avocatii  sa  fie extorcati de bani 12/12 luni din an la cote  si penalitati  sa  vina  si cu bani de acasa  avocatii –  pentru un drept  iluzoriu la pensie pe  care nu-l  mai apuca  iar daca avocatul moare chiar se bucura si nu le  pasa,  pentru  ca  fondul  contribuit  ramane in proprietatea lor  si dupa moarte si in timpul vietii si cand  avocatul e  suspendat din profesie,   adica   in orice  situatii banii sunt  confiscate. Iata  cum   dreptul la  pensie  si asigurari in devine un drept iluzoriu  pentru ca oricum,  in mod logic un bolnav de  cancer niciodata nu va mai avea cand si cum  sa incaseze vreo  pensie de la  CAA  viata  avocatului bolnav  grav  si obligat  cu tupeu sa contribuie  si cand  este pe  patul de spitat, pe moarte,   dovedeste  anormalitatea   si imoralitatea  acestui  sistem CAA  aberant fara acte si contracte de  asigurari  sistem   caruia  nu-i pasa   si nu are raspunderi  fata  de om  ci  este preocupat  de  bani luati din taxe   si  doar de  felul in care se  birocratizeaza si confisca  banii avocatilor,  fara  sa ofere niciun fel de  contraprestatii si niciun fel  de  contracte de asigurare  asa  cum prevad  cele mai elmentare standard  ale UE in materie  de  pensii private Pilon II.

 

  • DISPOZITIILE criticate incalca  JURISPRUDENTA

                   CURTII  EUROPENE  A  DREPTURILOR  OMULUI :

 

Cauza  H.  contra  Belgia  – CEDO   (Hotărârea din 30 noiembrie 1987) 

Par 47. (a)  “In primul  rand profesiunea  de  avocat a fost  tratata (…) ca profesiune independenta, “Avocatii isi desfasoara activitatea profesionala in mod liber si in interesul justitiei si al adevarului” (art 444 din Codul judiciar). Odata  admis in Barou avocatul este  liber sa practice  sau nu avocatura.                    

Cu exceptia  cazurilor  repartizate  de instante,  el isi alege clientii voluntar si direct, fara nici o interventie a  autoritatii publice; el poate refuza sa  actioneze daca  asa ii dicteaza constiinta ori din alte motive. Raportul care se naste  intre  client  si avocat este un raport civil, contractul putand  fi revocat din din vointa orcarei parti, in ceea ce priveste onorariul, acesta este fixat de avocat, cu responsabilitatea cuvenita practicii [sale]”  ( articolul 459 din Codul Judiciar, si sub conditia acceptului dat  de  client; consiliul Baroului are posibilitatea de  a intervene  in cazul tarifarii excesive ( ibid.)

(b) in al  doilea rand, cabinetul si clientela  avocatului  sunt proprietatea  acestuia  si, ca atare intra in sfera dreptului de proprietate, care  este un drept  civil in sensul  articolului 6 paragraful 1 al Conventiei (vezi mutatis mutandis cazul Van Marle si altii, hotararea din 26 iunie 1986…).

 

                  Cauza  MATEESCU contra ROMÂNIA  CEDO  ( Hotararea din 14 ianuarie 2014)

Par 20.  Curtea reamintește că articolul 8 din Convenție „protejează dreptul de a dezvolta relatii  personale, precum și dreptul de a stabili și de a dezvolta relații cu alte ființe umane și lumea de afară ” (a se vedea Pretty c. Regatului Britanie, nr. 2346/02, § 61, CEDO 2002-III),   și că noțiunea de „Viață privată” nu exclude, în principiu, activități de profesionist sau cu natura de afaceri  (a se vedea C. v. Belgia, 07 august 1996 § 25, Rapoarte de Hotărâri și decizii 1996-III).

“ Curtea a statuat în continuare că restricțiile privind înregistrarea ca membru anumitor profesii (de exemplu, avocat sau notar), care ar putea să sa afecteze intr-o  anumită măsură  capacitatea solicitantului de a dezvolta relații cu lumea din afara,  se încadrează fără îndoială în sfera de viața  privata  (A se vedea Campagnano împotriva Italiei, nr. 77955/01, § 54, CEDO 2006-IV).    Mai mult de cazul  recent  Bigaeva v. Grecia, citată anterior, Curtea a statuat că articolul 8 alineatul poate acoperi, de asemenea, ocuparea forței de muncă, inclusiv dreptul de acces la o profesie. și anume cea de avocat (§ 24).

Par 33.  În aceste condiții, Curtea concluzionează că starea de previzibilitate nu a fost îndeplinită și că, în consecință, ingerința nu este în conformitate cu legea.   “A existat o încălcare a articolului 8 din Convenție.”

 

  1. Analiza Grupului de texte neconstitutionale,  care  privesc sediul materiei “puterii  discretionar-legiuitoareutilizat ca entitate privata,  (de interes public),  de a emite norme  cu “forta obligatorie”, publicate direct in Monitorul Oficial,      si de a modifica unilateral legile, desfiintand inclusiv caile legale de  contestare si de acces la instanta impotriva respectivelor  excrescente normative  adoptate in secret,  nedemocratic:

EXCEPTIILE  DE NECONSTITUTIONALITATE ale dispozitiilor art. 85 alin 2 teza II din STATUTUL profesiei de  avocat   si  art  62 alin 3 si  art. 66 lit. n si p din Legea  nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat :

art.85 alin.2 teza II din Statut  –  Consiliul. (UNBR ) adoptă decizii și hotărâri obligatorii. La cererea majorității barourilor hotărârile consiliului pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocaților, în prima sa ședință.

         -art. 62 (3) din Legea  nr. 51/1995La cererea a cel puţin  a unei treimi din numărul barourilor, Consiliul U.N.B.R. este obligat să convoace Congresul avocaţilor în sesiune extraordinară. 

      – art. 66 lit. n) – ” alege şi revocă preşedintele şi vicepreşedinţii U.N.B.R. şi membrii Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii săi, avocaţi cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie, pentru un mandat de 4 ani”

  1. p) – “Consiliul U.N.B.R. are următoarele atribuţii: p) anulează hotărârile barourilor pentru cauze de nelegalitate şi rezolvă plângerile şi contestaţiile făcute împotriva hotărârilor adoptate de consiliile barourilor, în cazurile prevăzute de lege şi de statutul profesiei

2.1.    Textele criticate  sunt  neconstitutionale deoarece  sunt  flagrant indreptate  impotriva  drepturilor  si libertatilor  democratice fundamnetale  ale  avocatilor  de libera  asociere, de   “a  alege si  de  a  fi ales” in conducerera  organizatiei , de  a participa  la  deciziile privind  destinul profesiei si de a  avea cale  de  contestare impotriva  dispozitiilor  cu caracter normativ  adoptate ilegal  intrucat   UNBR nu functioneaza in regim de trib autonom  sau de   cooperativa privata   cu atat mai mult  cu cat  oricum  nu exista nici raporturi juridice nici  de  subordonare, pe baza de  contracte de munca neexistand niciun fel contracte de  asociere dintre  toti cei 26.000 de avocati si uniunea avocatilor, persoana juridica care dicteaza fara sa aiba aceste baze legale fata de  avocatii independenti,  care singuri si impreuna cu cabinetele individuale/scoietatile de avocati sunt potrivit legii  entitati independente  si nesubordonate ierarhic.

Incalcarea  dreptului  avocatilor  “de libera  asociere”  si  “dreptul de a lua parte la dezbateri publice privind legea şi administrarea justiţiei şi de a propune reforme legislative” . ( Art 2  si 3 din  Principiul I din  Recomandarea  CE  nr (2000) 21  privind libertatea de  a exercita profesia  de  avocat) –  citat :

 

  1. (..) Astfel de decizii, indiferent dacă sunt sau nu luate de către un corp independent, trebuie să poată face obiectul unei reanalizări de către o instanţă independentă şi imparţială.
  2. Avocaţii trebuie să se bucure de libertatea la opinie, exprimare, mişcare, asociere şi întrunire şi, în special, de dreptul de a lua parte la dezbateri publice privind legea şi administrarea justiţiei, şi de a propune reforme legislative.

 

In consecinta, textele sunt  anticonstitutionale, nedemocratice si discriminatorii pentru ca deformeaza  total  principiile fundamentale  ale  democratiei alegerii  membrilor si adoptarii  deciziilor in organele de conducere ..

Totusi  cel mai grav  aspect  tine de   arogarea dreptului “ suprem” conducerii de utilizare de norme pro cauza dictaturii normative   “de a nu permite niciun fel de  cai de atac,  nici ierarhic intern,  nici  intr-o  instanta independenta”  nici pe  calea  contestarii alegeriilor  acestor organisme de conducere central, neexistant   niciun drept de  contestare  chiar  a  masurile  adoptate unilateral si in  secret  de  aceste organisme,   nedemocratic perpetuate  prin simulacru de pseudo-alegeri de  fatada care simuleaza  democratia  aparenta,   fata  de  toti membrii  profesiei (  26.000 avocati)

Or, aceste organe nedemocratice,  odata alese simulat,   dintre  aceeasi  cca  200 de  avocati care  conduc  si azi de  26 de  ani profesia , iata ca  in sfidarea ordinii de  drept europene,   aceiasi oameni  isi aroga puteri discretionare de legiferare si de abrogare unilaterala, pe cale privata a unor  grupuri  de norme si principii  din legile interne,  de  norme  constitutionale si europene,  toti acesti oameni  din grupul de mai sus din  consiliile barourilor si consiliul UNBR  isi construiesc dictatura  normativa  prin aceste norme  criticate,  fiind niste  instrumente anticonstitutionale prin care  si-au arogat puteri discretionare, aberante si de  legiuitor suprem,  si  executiv  si  de  instanta suprema de judecata,   exact  ca intr-un  “stabor” neconstitutional,  dictatura unilateral-privata   “ stat in stat”,  unde  s-a ajuns ca “deciziile obligatorii” luate de catre acest consiliu  sa  fie  publicate   direct in Monitorul Oficial – (vezi Decizia Consiliului UNBR 966/24.05/2014 prin care au abrogat dreptul de a alege si de a fi ales al avocatilor in organele de conducere sau  Hotararea  1005/24.05/2014  prin care  au aborogat tacit aplicatia  art 52  din Statutul  avocatului )

 2.2.  Pentru  toate aceste decizii si ilegalitati  CCR  poate lesne  constata  ca nu  exista  nicio cale legala  dar mai ales  efectiva/practica   de  atac si de  contestare  in instantele  independente de judecata din Romania,   intrucat aceleasi hotarari, regulamente si modificari de statute,  dispuse  de acelasi consiliu  restrang  si scot  cu de la  sine putere  orice cale de atac deschisa catre instanta, Consiliul UNBR modificand  unilateral, secret  toate legile si principiile de drept,  in sensul ca nicio persoana fizica- avocat nu poate ataca actele legislative si normative emise de Consiliu UNBR,  ingradind  dreptul la  contestatie -pana la  anularea in substanta – rezumand titularii la sfera abstracta, imposibil de realizat in practica prin  sintagma” pot fi atacate doar de 1/3 din numarul barourilor componente”.

 Este de notorietate  acest tip de  legiferare ilegala – Decizia Consiliului UNBR 966/24.05/2014 prin care au abrogat dreptul de a alege si de a fi ales al avocatilor in organele de conducere sau  Hotararea  1005/24.05/2014  prin care  au aborogat tacit aplicabilitatea  art. 52  din Statutul  profesiei de avocat.

In acest tip de modalitate  dupa ce  consiliul si-a  facut unilateral, pe cale privata text de  “lege”  cu dedicatie,   prin care sa  poata legifera liber, are clalea libera  de  a dispune   chiar  interzicerea  dreptului  persoanei fizice- avocat sa atace in justitie ilegalitatile  stautuand  doar drepturi  inaplicabile  si abstracte  doar ale unor grupuri de persone juridice, iar nu simplilor membri –  conditii imposibile ( – conditia permisiunii numai  unui grup de persoane juridice (1/3 din barouri) la  contestare  ca si, conditie prealabila si obligatorie de acces la justitie.)

Or, asemenea legiuire este  total neconstitutionala pentru ca anuleaza toate fundamentele statului de  drept  si democratiei,  toate  drepturile avocatilor la alegeri democratice, de a participa la  viata profesiei , de a  contesta, critica si  genera opinii  constructive cu privire la organizarea si destinul profesiei si cel mai grav este  ca incalca dreptul de acces la instanta in cazul deciziilor administrative si normative abuzive luate de catre acest consiliu, avocatii membrii fiind exclusi de jure din aceste drepturi de a contesta masurile ilegale normative luate impotriva drepturilor lor sub  acest pretext ca numai un grup de  persoane juridice(barouri)sa poata  contesta normele si masurile Consiliului ceea ce procedural in fata instantei impune piedica implacabila a exceptiei inadmisibilitatii dreptului de contestare a ilegalitatilor masurilor si normelor administrative impuse de Consiliul UNBR.

2.3.     Prin aceste texte  Consiliul UNBR a confiscat  si dreptul de acces la alegere ca membru in   legislativul profesiei, dreptul de contestare in  instanta  cuvenit   membrilor avocati ca persoane fizice, consiliul aparandu-se in instante cu acelasi text de lege invocand exceptia de inadmisibilitate impotriva oricaror contestari impotriva deciziilor lor aberante.

Caracterul neconstitutional, ilegal si discriminatoriu al art. 66 lit (n)  s-a dezvoltat ilegal  in scopul realizarii  unui monopol destinat  numai unor persone favorizate pe criteria de prietenie si vechime, alegeri cu dedicatie  prin care metode se  infrang toate  regulile democratice ale alegerilor in organismele profesiei,   prin asemenea  prevederi exprese cu privire la interdictii  de vechime si sume de bani achitate ( drept censitar)   în profesie fata de avocati  cararoa le este oprit  dreptul de acces la alegeri si decizii in  funcţii reprezentative din consiliile barourilor sau în chiar  consiliul UNBR.

Practic,   prin Decizia normativa cu nr  966/24.05/2014 Consilul UNBR  a  abrogat dreptul de  alege si de  a  fi ales democratic ( drept intangibil inserat in constitutiile democratice inca 1789de la Revolutia franceza  ), UNBR   prin respectiva Decizie “obligatorie”,  publicata instant  in Monitorul official,   reinventand ilegal “votul censitar”   savarsind  adevarate interdictii ilegal, clar   neconstitutionale in conditiile in care textul art. 30 din legea profesiei nu contine nici o conditie ,, restrictiva „de genul celor prevazute in statut ci ,singura conditie este sa fi ,,avocat „.

 

 2.4.  Oricum,  UNBR si organismele sale  nu trebuie  si  nu au  nciciun drept sa abroge sau sa  modifice legi ori principii nationale si internationale  de  drept,   cel mult pot doar sa propuna proiecte de legi  , proiecte care  trebuiesc supuse  dezbaterii publice, abia  mai apoi inaintate Parlamentului spre  votare si adoptare.

     CCR  este obligata sa  constate  ilegalitatile  textelor   criticate  prin care  se produc asemenea  excrescente normative care trebuiesc de indata desfiintate pentru ca reprezinta “portita”  ilegala a puterii anticonstitutionale  de a modifica si abroga oricand  legislatia  interna  si internationala  a profesiei de  avocat,  dupa  bunul plac,  in sfidarea avocatilor  si autoritatilor publice romane.

Mai mult decat atat, practica privind alegerea ,, anumitor avocati ” in funcţiile reprezentative ale profesiei din Consiliul UNBR sau Comisia permanenta pe langa faptul ca este neconstitutionala este si lovita de NULITATE ABSOLUTA in conditiile in care VOTUL PRIN MANDAT NU ESTE PREVAZUT IN LEGEA DE ORGANIZARE SI EXERCITARE A PROFESIEI DE AVOCAT ci,  votul  este  numai  PERSONAL si SECRET iar,  Congresul,  Consiliul UNBR si Comisia Permanenta  nu se poate substitui,  nu-si poate aroga subtilizarea   dreptului personal  de vot al avocatului independent,  ca  drept  constitutional in alegerea acestor  organisme care prin asemenea manopere au desfiintat  exercitarea dreptului direct, nemijlocit si fara discriminari al avocatului de a-si alege conducerea  sau de a fi ales in organele de conducere ale profesiei.

Aceste intregi  capitole de  grave  incalcari din legislatia romana a  profesiei de  avocat,  trebuiesc verificate din oficiu de  catre CCR deoarece timp de 26 de  ani au produs simulacre  consecutive  de  constituire  a persoanelor juridice,  de organizare  simulata  a alegerilor democratice si in final au condus permanent la   abrogarea privata  de legi si  modificari  samavolnice  a  dispozitiilor  normative, an de  an,  devenind grave incalcari,  anticonstitutionale.

  1.  Analiza Grupului de texte neconstitutionale,  care privesc sediul materiei  neconstitutionale prin care se infrang drepturile  si libertatile fundamentale  ale  asiguratilor avocati din sistemul CAA :

 EXCEPTIILE  DE NECONSTITUTIONALITATE ale  art. 92 alin (2) din Legea  nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat; art. 3(1)  OUG 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ae avocatilor ;  art.  26 alin 1, 2 si  5 din  STATUTUL CASEI de ASIGURARI  a AVOCATILOR- CAA :

 Art. 92  Legea  nr. 51/1995 :

  (2)  Avocatul înscris în barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat să contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurări a Avocaţilor. Contribuţia nu poate fi mai mică decât suma stabilită de Consiliul U.N.B.R., astfel încât să acopere nevoile curente de plată ale Casei de Asigurări a Avocaţilor. Avocaţii pot face parte şi din alte forme de asigurări sociale .

 

   Art. 3 (1)  OUG 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ae avocatilor  :

       Nivelul contributiei minime obligatorii datorate de avocatii înscrişi în tablourile barourilor cu drept de exercitare a profesiei va fi stabilit de Consiliul Uniunii Avocatilor din România potrivit nevoilor curente şi de perspectivă ale Casei de Asigurări a Avocatilor”.

      (sintagma ,, potrivit nevoilor curente şi de perspectivă ale Casei de Asigurări a Avocatilor. )

 

    Art.  26 alin 1,2  si  5 din  STATUTUL  CASEI DE  ASIGURARI A  AVOCATILOR  ( CAA)  :

      (1) Neplata totală sau parţială a contribuţiilor lunare obligatorii de pensii şi asigurări sociale, principale şi accesorii, în cuantumul şi la termenele prevăzute de prezentul statut, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor, atrage aplicarea măsurii suspendării calităţii de avocat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi ale Statutului profesiei de avocat.  

      (2) Suspendarea se dispune de către consiliul baroului, la cererea consiliului filialei C.A.A., în prima şedinţă a consiliului baroului după sesizarea sa, sau din oficiu.   (5) Încălcarea repetată a obligaţiilor de plată constituie abatere disciplinară gravă.

 

 

     3.1.   Texte / sintagme  normative  neconstitutionale :

 

      “Avocatul (…) este obligat să contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurări a Avocaţilor…(…)  astfel încât să acopere nevoile curente de plată ale Casei de Asigurări a Avocaţilor”

     art. 92 alin (2) din Legea  nr. 51/1995

    

     “ Nivelul contributiei minime obligatorii datorate (…) va fi stabilit de  Consiliul Uniunii Avocatilor din România,   potrivit  nevoilor curente şi de perspectivă” ale Casei de Asigurări a Avocatilor”

     Art. 3 (1)  OUG 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ae avocatilor

 

  • Incalca flagrant  principiile  Recomandarii  CE nr (2000) 21   privind libertatea de  a exercita profesia  de  avocatprincipiul libertatii de  asociere, al liberului arbitru de  a  decide,    libertatii  omului de participa la un sistem  de  pensie sau o schema liber aleasa  de pensie  de pe  piata,  incalca  libera decizie  de  opta pentru protectia de  stat,  ASF impotriva  abuzurilor asiguratorului privat CAA , de riscurile falimentului/ prabusirii acestui monopol artificial  impus si pentru care STATUL ROMAN chiar  nu garanteaza cu niciun instrument juridic  si prin niciun  fond de  garantie de stat asa  cum sunt  asigurate celelalte  fonduri de  pensii private  autorizate ASF,   chiar  datorita  empirismului si autonomiei ilegale in care  functioneaza  acest  sistem de pensii  CAA  tip  Pilon II de pensii  private obligatorii  care nu a  fost niciodata  autorizat  de ASF ;
  • incalca principiul PROPORTIONALITATII si PREVIZIBILITATII legii  datorita imposibilitatii si imprevizibilitatii conduitei de  conformare a avocatului la  obligatii hazardate si imprevizibile lasate  la indemana unor terti care pot lua oricand  decizii  “heirupiste”   de  majorare a colectarii  de  bani din buzunarele avocatilor  pe  principii de sorginte colectivist/feudalista
  • Sintagmele “astfel încât să acopere nevoile curente de plată ale Casei de Asigurări a Avocaţilor”   sau    Nivelul contributiei minime obligatorii datorate   va fi stabilit de  potrivit  nevoilor  “ curente şi de perspectivă” ale Casei de Asigurări a Avocatilor “,  sunt neconstitutionale,  datorita    impreciziei  si  contradictiei  terminiologiei   (“nevoi curente” / “nevoi de perspectiva”)  si in fine,   sfideaza logica juridica si drepturile minimale ale asiguratilor.
  • Normele instituie un sanctionabil monopol de asigurare, subjugand nepermis persoana avocatului care devine constrans ilegal sa  suporte  deciziile administrative prejudiciabile  cu grave ingerinte  in profesie, in viata privata,  in dreptul de  subzistenta  si demnitate umana  al  avocatilor,etc.; 
  • Incalca toate obligatiile elementare de  institutie de asigurare pensii private  in Statul de  drept,  obligatii  eludate de CAA,  anume   de a lucra  numai  pe baze  contractuale  scrise, cu asigurarea negocierii si  informarii contractuale  permanente  a asiguratului asupra fondului propriu de  pensii,   nefiind  permis  colectivismul si amestecul compulsiv santajist al politicii asiguratorului in viata  asiguratului,  amenintat tot timpul cu pretextul ca daca nu isi majoreaza contributia la  ei  nu va  mai avea  deloc pensie,   asa  cum se intampla  cu acest  fond   colectivist/etatist care isi aroga chiar  dreptul la sanctiuni si masuri obligatorii de ingerinta in viata privata si profesionala a avocatului  si care  “asigurator”   chiar confisca inclusiv contributia platita pana la un moment dat  a asiguratului , confiscand  inclusiv  calitatea  si venitul de  avocat, dupa  care   isprava, daca  a desfiintat  si venitul si avocatul , totusi  nu-i suspenda si “calitatea de  asigurat” ci sub acest fin pretext ,  ii mai  si calculeaza penalitati de  0,15% pe  zi de intarziere.. in timpul suspendarii din profesie a avocatului-  fapte anticonstitutionale  descrise  mai  sus  potrivit  art 235 alin. 4 si 5 din STATUTUL profesiei de  avocat – “ (5) Distinct de măsura suspendării calităţii de avocat, depăşirea termenului de plată a contribuţiilor prevăzute de prezentul articol atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere în cuantum de 0,15% pentru fiecare zi de întârziere, aplicat la suma datorată.) “
  • In Romania nu poate   exista aceasta artificiala casa de asigurare pensii in regim de CAR, o asemenea  constructie  financiara ilegala  si obligatori  sora vitrega si copie deformata a  fondului public  de pensii,  deoarece nu  poate exista  decat  un  singur  fond  public  de pensii administrat  de  stat ,    iar  restul   tuturor celorlalte  tipuri de pensii   sunt  fonduri de  pensii  autorizate si  administrate privat si ca atare  CAA nu are niciun  fel de drept de asa-zisa  autonomie “privata”    de a deroga nici de la  legile  statului roman,  nici mai ales   de la   Directivele  si Regulamentele obligatorii si  prioritare in materie  de  institutie  financiara  de asigurari administrate privat  reglementate imperativ.
  • Toate reglementarile CAA, incepand  cu OUG 221/2001  sunt norme generice de organizare iar nu de  infiintare a  Casei de Asigurari a Avocatilor (CAA)  -cu toate cele  41 de  filiale judetente , inclusiv   Statutul si Regulamentul CAA  care sunt norme  ilegale si caduce incalca legislatia interna si Directivele  Euroepne in materie de  asigurari de pensii private,  fiind dispozitii  colectiviste  de  factura  anilor 1950  Fondul si organizarea CAA  fara contracte de asigurare   sunt construite empiric  si  artificial  nefiiind autorizate  ca  activitati legale de catre ASF fara fond de  garantare,   contrar tuturor  legilor   si   standardelor europene   de aparare a  drepturilor  si libertatilor  fundamentale ale  omului   si asiguratilor din Romania  deoarece    incalca cel putin in materie de asigurari de  pensii administrte privat,  toate principiile de protectie a  asiguratilor  expres  stipulate   in:

 

  • Directiva 2003/41/CE privind activitatile si supravegherea institutiilor pentru furnizarea de pensii ocupationale,
  • Legea 411/ 2004 privind fondurile de pensii administrate privat 
  •  normele interne de implementare a  Directivei 2003/41/CE   care  au fost  introduse in Romania  prin promulgarea Legii  nr. 411/ 2004 privind fondurile de pensii administrate privat 
  •  Regulamentul  Consiliului nr. 1408/71/CEE privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariaţi, lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul Comunităţii, adoptat la 14 iunie 1971
  • Regulamentul  Consiliului nr. 574/72/CEE care stabileşte modalităţile de aplicare a
  • Regulamentului Consiliului nr. 1408/71/CEE privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul Comunităţii, adoptat la 21 martie 1972, cu modificările şi completările ulterioare ,   toate  la un loc  conturand  sediul  materiei  legislatiei  obligatorii  la care  trebuie sa  se supuna  CAA si care se aplică, mutatis-mutandis, în cazul tuturor instrumentelor juridice bilaterale în domeniul securităţii/asigurărilor sociale  la care România este parte.

 

          3.2.     SITUATIA   de  facto  a   Sistemului de pensii    CAA :

 

       In  final   invitam la consultarea mai multor   surse  online  –  informatii  de notorietate publica  –

              Exemplificam  :                                                                                                  sursa  Lumea Justitiei – luju.ro-

                                                                                                                                                   

     „Intrucat in  Directiva 2003/41/CE nu a fost transpusa si in legea speciala a CAAv, singura transpunere regasindu-se in Legea 411/2004 inseamna ca aceasta  nu respecta  cadrul legislativ general pentru astfel de activitati, normele speciale completandu-se cu aceasta.

Astfel, pentru a putea supraveghea activitatea fondurilor de pensii private si pentru a proteja persoanele ce sunt obligate a adera la astfel de fonduri s-au instituit o serie de reguli stricte cu privire la modul de gestionare a fondurilor, cu privire la modul de verificare a acestora cat si cu privire la obligatiile de informare a asiguratilor.

CAA opereaza pe un principiu de ocultism excesiv, neexistand  contracte de  asigurare cu asiguratii   totul rezumandu-se  la aplicarea OUG 211/2000  si Regulamentului CAAv  neexistand  nici un fel de raport al activitatii acestei Case de Asigurari, de justificare a investitiilor facute si a modului de gestionare a fondului.

Toate acestea in conditiile in care toti membrii UNBR sunt obligati prin lege sa adere si sa contribuie la acest fond de pensii, neavand posibilitatea de a alege un alt fond de pensii privat sau aderarea la fondul public de pensii. Aratam ca sanctiunea potrivit legii pentru refuzul de a contribui la acest fond este chiar excluderea din profesie !

Aceasta institutie nu poate exista fara exercitarea nici unui control asupra activitatii sale. In speta de fata se observa ca legiuitorul, atat comunitar cat si national a prevazut posibilitatea existentei unei astfel de situatii si a reglementat un cadru general pentru modul de desfasurarea a activitatii acestor tip de institutii. Avand in vedere ca legea speciala a CAAv nu dispune cu privire la modul de gestionare a fondului decat in termeni foarte generali, se aplica norma generala care prevede in mod expres investitiile ce nu pot fi facute cu astfel de fonduri.

De altfel ratiunea interzicerii investitiilor in bunuri imobile iese cu usurinta la iveala. Se pot observa cu ochiul liber, fara investigatii de mare profunzime trei mari probleme a acestei investitii:

-aceasta investitie este una de risc major (suportat de catre asigurati, contrar intereselor acestora), de natura speculativa – este o activitate comerciala ce necesita o investitie majora initiala care se amotizeaza intr-un timp foarte indelungat si care poate cu usurinta sa genereze pierderi mai mari decat investitia initiala;

-investitia imobilizeaza o suma uriasa de bani de care dispunea fondul de asigurari, suma de bani de care va fi imposibil sa se dispuna in mod rapid in cazul in care va fi nevoie;

–prin simpla analiza a site-ului ANAF cu privire la activitate fiscala a Complexului Balnear si de Recuperare CAA SRL – profitul generat de aceasta firma este considerabil mai mic decat chiar dobanda ce s-ar fi obtinut prin depunerea sumei investite la banca “

  •  Infractiuni  prevazute  de  Legea nr  411/2004- privind fondurile de pensii administrate privat 

Art. 145 alin. 2 lit. a, c, d

(2) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani:

–  fapta de a utiliza contributia la fondul de pensii in alte scopuri decat cele prevazute de prezenta lege;

– administrarea sau modificarea neautorizată a schemelor de pensii private;

– administrarea unui fond de pensii neautorizat

„   Se observa doar dintr-o verificare preliminara a situatiei de fapt activitatea suspecta a Casei de Asigurari a Avocatilor   ca nu exista niciun fel  Autorizare  schema  si fond  de pensii, totul este  conceput dupa ureche si nu exista vreo forma  de  previzibilitate a legii  si contributiilor  pentru asigurati.  Nici una dintre aceste institutii, nu a publicat acest program de investitii.  Singura informatie ce poate fi gasita pe site-ul UNBR cu privire la acest imobil este hotararea nr. 5 a UNBR privind aprobarea proiectului de buget al sistemului autonom de pensii si asigurari sociale pentru avocati prin care se aproba acordarea sumei de 900.000 de lei pentru complexul balnear si de recuperare ”Corpore Sano” din localitatea Techirghiol, Jud. Constanta.

Aceeasi hotarare cuprinde decizia de a respinge alocarea sumei de 800.000lei pentru investitia ”Hotel Poiana Brasov”, investitie asupra careia nu mai exista nici o alta referire publica si care acorda indicii clare ca mai exista si alte investitii imobiliare al CAAv cat si probabil alte investitii interzise prin lege.

Faptul ca gestionarea fondurilor CAAv se face absolut defectuos reiese si din comunicatele contradictorii pe care aceasta institutie le face. Se observa ca pe site-ul CAAv toate statisticile si graficele cu privire la proportia contributii – cheltuieli cu acordarea pensiilor si asigurarilor sociale indica o covarsitoare diferenta intre veniturile CAAv si obligatiile de plata, in sensul ca la acest moment contribuabili activi reprezinta o proportie de 92%. in consecinta fondul de pensii este suficient alimentat pentru a-si indeplini atat obligatiile de plata catre asigurati cat si pentru a-si constitui rezerve pentru obligatiile viitoare ale acestui fond.

Totusi CAAv publica in 2014 Hotararea 857/2013 a Consiliului UNBR de marire a cotei de contributie la sistemul CAA incepand cu ianuarie 2014 (in considerentele acestei hotarari fiind folosita sintagma avand in vedere situatia financiara actuala a CAAv). Situatia financiara actuala a CAAv ar trebui sa fie impecabila la aceasta data si perfect functionala,  daca fondurile acesteia sunt folosite doar in scopurile permise de lege si gestionate cu buna-credinta de catre cei cu putere decizionala asupra acestuia, respectiv membrii Consiliului de Administratie CAAv si membrii Consiliului UNBR.”

    Sursa: http://www.luju.ro/avocati/barouri/controlati-fondul-de-pensii-al-avocatilor-un-grup-de-avocati-sesizeaza-congresul-unbr-ca-potrivit-legii-411-2004-fondurile-de-pensii-nu-pot-face-investitii-imobiliare-cu-referiri-la-hotelul-din-techirghiol-in-care-casa-de-asigurari-a-avocatilor-a-investit

 

LEGISLATIA  INCIDENTA IN CAUZA

 Legislatia  INTERNA  si  INTERNATIONALA

 TRATATE INTERNATIONALE,  EUROPENE   si  JURISPRUDENTA CEDO

Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului” a Adunării Naţionale Franceze”
 (26 august 1789)
Articolul 4: – Libertatea constă în a putea face tot ceea ce nu dăunează altuia. Astfel, exercitarea drepturilor naturale ale fiecărui om nu are alte limite decât acelea care asigură celorlalţi membri ai societăţii folosirea de aceleaşi drepturi. Aceste limite nu pot fi determinate decât prin lege.
 
DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI
din 10 decembrie 1948
EMITENT: ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE.  PUBLICAT IN: Brosura din 10 decembrie 1948
ART. 23
  1. Orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale, la conditii echitabile si satisfacatoare de munca , precum si la ocrotirea impotriva somajului.
  2. Orice om care munceste are dreptul la o retribuire echitabila si satisfacatoare care sa-i asigure atit lui, cit si familiei sale, o existenta conforma cu demnitatea umana si completata, la nevoie, prin alte mijloace de protectie sociala.
ART. 25 (DREPTUL DE SUBZISTENTA)
  1. 1. Orice om are dreptul la un nivel de trai care sa-i asigure sanatatea si bunastarea lui si familiei sale, cuprinzind hrana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala, precum si serviciilor sociale necesare; el are dreptul la asigurare in caz de somaj, boala, invaliditate, vaduvie, batrinete sau in celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta, in urma unor imprejurari independente de vointa sa.
 ART. 29
  1. In exercitarea drepturilor si libertatilor sale, fiecare om nu este supus decit numai ingradirilor stabilite prin lege, exclusiv in scopul de a asigura cuvenita recunoastere si respectare a drepturilor si libertatilor altora si ca sa fie satisfacute justele cerinte ale moralei, ordinii publice si bunastarii generale intr-o societate democratica.
  2. Aceste drepturi si libertati nu vor putea fi in nici un caz exercitate contrar scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite.
ART. 30
Nici o dispozitie a prezentei Declaratii nu poate fi interpretata ca implicind pentru vreun stat,grupare sau persoana dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a savirsi vreun act indreptat spre desfiintarea unor drepturi sau libertati enuntate in prezenta declaratie.    
 
CARTA  NATIUNILOR  UNITE
din 26 iunie 1945
EMITENT: ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE  PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL din 26 iunie 1945
CAP.9- COOPERAREA ECONOMICA SI SOCIALA INTERNATIONALA
ART. 55
In scopul de a crea conditiile de stabilitate si bunastare necesare unor relatii pasnice si prietenesti intre natiuni, intemeiate pe respectarea principiului egalitatii in drepturi a popoarelor si al dreptului lor de a dispune de ele insele, Natiunile Unite vor promova:
  1. ridicarea nivelului de trai, deplina folosire a fortei de munca si conditii de progres si dezvoltare economica si sociala;
  2. rezolvarea problemelor internationale in domeniile economic, social, al sanatatii si al altor
probleme conexe;  cooperarea internationala in domeniile culturii si invatamintului;
  1. respectarea universala si efectiva a drepturilor omului si libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie.
ART. 56
Toti Membrii se obliga sa intreprinda actiuni in comun si separat, in cooperare cu  Organizatia, pentru realizarea scopurilor enuntate in Articolul 55.
 
Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor    fundamentale
ARTICOLUL 1– Obligaţia de a respecta drepturile omului Înaltele Părţi Contractante recunosc oricărei persoane aflate sub jurisdicţia lor drepturile şi libertăţile definite în Titlul I al prezentei Convenţii.
ARTICOLUL 4 – Interzicerea sclaviei şi a muncii forţate
  1. Nimeni nu poate fi ţinut în sclavie sau în condiţii de aservire.
  2. Nimeni nu poate fi constrâns să execute o muncă forţată sau obligatorie.
 
ARTICOLUL 6 – Dreptul la un proces echitabil
  1. Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia, în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei.
ARTICOLUL 8 – Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie
  1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.
ARTICOLUL 17Interzicerea abuzului de drept                                                                                                    
“ Nicio dispoziţie din prezenta Convenţie nu poate fi interpretată ca autorizând unui stat, unui grup sau unui individ, un drept oarecare de a desfăşura o activitate sau de a îndeplini un act ce urmăreşte distrugerea drepturilor sau libertăţilor recunoscute de prezenta Convenţie, sau de a aduce limitări acestor drepturi şi libertăţi, decât cele prevăzute de această Convenţie.                                                                                                              
ARTICOLUL 18Limitarea folosirilor restrângerilor drepturilor.
Restricţiile care, în termenii prezentei Convenţii, sunt aduse respectivelor drepturi şi libertăţi, nu pot fi aplicate decât în scopul pentru care ele au fost prevăzute.
 
CARTA DE LA PARIS  
din 21 noiembrie 1990 pentru o noua Europa
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL al Romaniei  nr. 181 din 9 septembrie 1991
Drepturile omului, democraţia şi statul de drept
Ne angajãm sa edificam, sa consolidam şi sa intarim democraţia ca unic sistem de guvernãmînt al naţiunilor noastre, urmãrind sa ne ghidam dupã urmãtoarele:
Drepturile omului şi libertãţile fundamentale sînt inerente tuturor fiintelor umane, inalienabile şi garantate prin lege. Protecţia şi promovarea lor constituie prima îndatorire a guvernului. Respectarea lor reprezintã o garanţie esenţialã în fata unui stat cu puteri excesive. Înfãptuirea şi exercitarea lor deplina constituie baza libertãţii, dreptatii şi pãcii.
Guvernul democratic se întemeiazã pe vointa poporului, exprimatã periodic prin alegeri libere şi corecte. Democraţia are ca fundament respectarea persoanei umane şi a statului de drept. Democraţia reprezintã cea mai buna garanţie a libertãţii de expresie, a tolerantei fata de orice grupuri ale societãţii şi a egalitãţii sanselor pentru fiecare persoana.
Democraţia, prin caracterul sau reprezentativ şi pluralist, presupune responsabilitate fata de electorat, obligaţia autoritãţilor de a se conformã legii şi exercitarea impartiala a justiţiei. Nimeni nu este deasupra legii.
PACTUL INTERNAŢIONAL
CU PRIVIRE LA DREPTURILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE
ARTICOLUL 6 
  1. Statele părţi la prezentul Pact recunosc dreptul la muncă ce cuprinde dreptul pe care îl are orice persoană de a obţine posibilitatea să-şi câştige existenţa printr-o muncă liber aleasă sau acceptată şi vor lua măsuri potrivite pentru garantarea acestui drept.
ARTICOLUL 7 
Statele părţi la prezentul Pact recunosc dreptul pe care îl are orice persoană de a se bucura de condiţii de muncă juste şi prielnice, care să asigure îndeosebi:
……………..
  1. a) remuneraţia care asigură tuturor muncitorilor cel puţin:
……………
(ii) o existenţă decentă pentru ei şi familia lor, în conformitate cu dispoziţiile prezentului Pact;
PACTUL INTERNAŢIONAL
CU PRIVIRE LA DREPTURILE CIVILE ŞI POLITICE
ARTICOLUL 8
  1. Nimeni nu va putea fi ţinut în servitute.
  2. a) Nimeni nu va putea fi constrâns să execute o muncă forţată sau obligatorie;
  3. c) nu se consideră „muncă forţată sau obligatorie“ în sensul prezentului paragraf:
(i) orice muncă sau serviciu, neindicate în alineatul b), cerute în mod normal unui individ deţinut în virtutea unei decizii legale a justiţiei sau eliberat condiţionat în urma unei asemenea decizii;
(ii) orice serviciu cu caracter militar şi, în ţările în care obiecţia de conştiinţă este admisă, orice serviciu naţional cerut în virtutea legii celor care ridică obiecţii de conştiinţă;
(iii) orice serviciu cerut în cazurile de forţă majoră sau de sinistre care ameninţă viaţa sau bunăstarea comunităţii;
(iv) orice muncă sau orice serviciu care fac parte din obligaţiile cetăţeneşti normale.
ARTICOLUL 17
  1. Nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale în viaţa particulară, în familia, domiciliul sau corespondenţa sa, nici la atingeri ilegale aduse onoarei şi reputaţiei sale.
  2. Orice persoană are drept la protecţia legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.
ARTICOLUL 26
Toate persoanele sunt egale în faţa legii şi au, fără discriminare, dreptul la o ocrotire egală din partea legii. În această privinţă legea trebuie să interzică orice discriminare şi să garanteze tuturor persoanelor o ocrotire egală şi eficace contra oricărei discriminări, în special de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine naţională sau socială, avere, naştere sau întemeiată pe orice altă împrejurare
 
CODUL CIVIL
CAPITOLUL II
Respectul fiinţei umane şi al drepturilor ei inerente
Secţiunea 1
Dispoziţii comune
 
Drepturile personalităţii
Art. 58. – (1) Orice persoană are dreptul la viaţă, la sănătate, la integritate fizică şi psihică, la onoare şi reputaţie, dreptul la respectarea vieţii private, precum şi dreptul la propria imagine.
(2) Aceste drepturi nu sunt transmisibile.
Secţiunea a 2-a
Drepturile la viaţă, la sănătate şi la integritate ale persoanei fizice
 
Garantarea drepturilor inerente fiinţei umane
Art. 61. – (1) Viaţa, sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a oricărei persoane sunt garantate şi ocrotite în mod egal de lege.
 (2) Interesul şi binele fiinţei umane trebuie să primeze asupra interesului unic al societăţii sau al ştiinţei.
 
Sesizarea instanţei judecătoreşti
Art. 69. – La cererea persoanei interesate, instanţa poate lua toate măsurile necesare pentru a împiedica sau a face să înceteze orice atingere ilicită adusă integrităţii corpului uman, precum şi pentru a dispune repararea, în condiţiile prevăzute la art. 252-256, a daunelor materiale şi morale suferite.

Extras art. 252-256 Cod civil

TITLUL V
Apărarea drepturilor nepatrimoniale
Ocrotirea personalităţii umane
Art. 252. – Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor strâns legate de fiinţa umană, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică, demnitatea, intimitatea vieţii private, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică, precum şi a oricăror alte drepturi nepatrimoniale.
Mijloacele de apărare
Art. 253. – (1) Persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost lezate ori ameninţate poate cere oricând instanţei:
  1. a) interzicerea săvârşirii faptei ilicite, dacă aceasta este iminentă;
  2. b) încetarea încălcării şi interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă;
  3. c) constatarea caracterului ilicit al faptei săvârşite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul lezării prin execitarea dreptului la libera exprimare, instanţa poate dispune numai măsurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c).
(3) Totodată, cel care a suferit o încălcare a unor asemenea drepturi poate cere instanţei să-l oblige pe autorul faptei să îndeplinească orice măsuri socotite necesare de către instanţă spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt:
  1. a) obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare;
  2. b) orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat.
(4) De asemenea, persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile. În aceste cazuri, dreptul la acţiune este supus prescripţiei extinctive.
Art. 255. – (1) Dacă persoana care se consideră lezată face dovada credibilă că drepturile sale nepatrimoniale fac obiectul unei acţiuni ilicite, actuale sau iminente şi că această acţiune riscă să-i cauzeze un prejudiciu greu de reparat, poate să ceară instanţei judecătoreşti luarea unor măsuri provizorii.
(2) Instanţa judecătorească poate să dispună în special:
  1. a) interzicerea încălcării sau încetarea ei provizorie;
  2. b) luarea măsurilor necesare pentru a asigura conservarea probelor.
(3) În cazul prejudiciilor aduse prin mijloacele presei scrise sau
audiovizuale, instanţa judecătorească nu poate să dispună încetarea, cu titlu provizoriu, a acţiunii prejudiciabile decât dacă prejudiciile cauzate reclamantului sunt grave, dacă acţiunea nu este în mod evident justificată, potrivit art. 75, şi dacă măsura luată de instanţă nu apare ca fiind disproporţionată în raport cu prejudiciile cauzate. Dispoziţiile art. 253 alin. (2) rămân aplicabile.
(4) Instanţa soluţionează cererea potrivit dispoziţiilor privitoare la ordonanţa preşedinţială, care se aplică în mod corespunzător. În cazul în care cererea este formulată înainte de introducerea acţiunii de fond, prin hotărârea prin care s-a dispus măsura provizorie se va fixa şi termenul în care acţiunea în fond trebuie să fie introdusă, sub sancţiunea încetării de drept a acelei măsuri.
Dispoziţiile alin. (6) sunt aplicabile.
(5) Dacă măsurile luate sunt de natură să producă un prejudiciu părţii adverse, instanţa poate obliga pe reclamant să dea o cauţiune în cuantumul fixat de aceasta, sub sancţiunea încetării de drept a măsurii dispuse.
(6) Măsurile luate potrivit prezentului articol anterior introducerii acţiunii în justiţie pentru apărarea dreptului nepatrimonial încălcat încetează de drept, dacă reclamantul nu a sesizat instanţa în termenul fixat de aceasta, dar nu mai târziu de 30 de zile de la luarea acestora.
(7) Reclamantul este ţinut să repare, la cererea părţii interesate, prejudiciul cauzat prin măsurile provizorii luate, dacă acţiunea de fond este respinsă ca neîntemeiată. Cu toate acestea, dacă reclamantul nu a fost în culpă ori a avut o culpă uşoară, instanţa, în raport cu circumstanţele concrete, poate fie să refuze obligarea sa la despăgubirile cerute de partea adversă, fie să dispună reducerea acestora.
(8) Dacă partea adversă nu solicită daune-interese, instanţa va dispune eliberarea cauţiunii, la cererea reclamantului, prin hotărâre dată cu citarea părţilor. Cererea se judecă potrivit dispoziţiilor privitoare la ordonanţa preşedinţială, care se aplică în mod corespunzător. În cazul în care pârâtul se opune la eliberarea cauţiunii, instanţa va fixa un termen în vederea introducerii acţiunii de fond, care nu poate fi mai lung de 30 de zile de la data pronunţării hotărârii, sub sancţiunea încetării de drept a măsurii de indisponibilizare a sumei depuse cu titlu de cauţiune.
Dreptul la viaţa privată
Art. 71. – (1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private.
 (2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa, fără consimţământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.
 
Dreptul la demnitate
Art. 72. – (1) Orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale.
 (2) Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane,fără consimţământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.
Limitele
 Art. 75. – (1) Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secţiune atingerile care sunt permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte.
 (2) Exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună-credinţă şi cu respectarea pactelor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secţiune.
 
  • 4. Încetarea mandatului ( – Contractul de asistenta juridica -)
Modurile de încetare 
Art. 2.030. – Pe lângă cauzele generale de încetare a contractelor, mandatul încetează prin oricare dintre următoarele moduri:
  1. a) revocarea sa de către mandant;
  2. b) renunţarea mandatarului;
  3. c) moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului. Cu toate acestea, atunci când are ca obiect încheierea unor acte succesive în cadrul unei activităţi cu caracter de continuitate, mandatul nu încetează dacă această activitate este în curs de desfăşurare, cu respectarea dreptului de revocare sau renunţare al părţilor sau al moştenitorilor acestora.
Condiţia imposibilă, ilicită sau imorală
Art. 1.402. – Condiţia imposibilă, contrară legii sau bunelor moravuri este considerată nescrisă, iar dacă este însăşi cauza contractului, atrage nulitatea absolută a acestuia.
                              (obligarea avocatului suspendat la plata 0,15 % pe zi de intarziere )
 
CODUL MUNCII 2015
(actualizare cu Legea 12/20.01.2015 si 77/24.06.2014 publicata in MO 470/26.06.2014)
CAPITOLUL II: Principii fundamentale 
Art. 3
 (1) Libertatea muncii este garantata prin Constitutie. Dreptul la munca nu poate fi ingradit.
(2) Orice persoana este libera in alegerea locului de munca si a profesiei, meseriei sau activitatii pe care urmeaza sa o presteze.
(3) Nimeni nu poate fi obligat sa munceasca sau sa nu munceasca intr-un anumit loc de munca ori intro anumita profesie, oricare ar fi acestea.
 
CONSTITUTIA ROMANIEI
TITLUL II
Drepturile, libertătile si indatoririle fundamentale
(definitiedrepturile fundamentale sunt acele drepturi subiective apartinand cetatenilor, esentiale pentru viata, libertatea si demnitatea acestora,indispensabile pentru libera dezvoltare a personalitatii umane,drepturi stabilite prin Constitutie si garantate prin Constitutie si legi)
ART. 1     Statul roman 
 (3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertătile cetătenilor, libera dezvoltare a personalitătii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezintă valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.
 
ART. 9     Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale  
,,Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale se constituie si isi desfăsoară activitatea potrivit statutelor lor, in conditiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor lor
 
  ART. 16     Egalitatea in drepturi 
   (1) Cetătenii sunt egali in fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.  
  (2) Nimeni nu este mai presus de lege
 
ART. 20 -Tratatele internationale privind drepturile omului
(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertătile cetătenilor vor fi interpretate si aplicate in concordantă cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
(2) Dacă există neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementările internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.
ART.21
(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
ART 24 Dreptul la aparare
 (1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
 
 ART. 34     Dreptul la ocrotirea sănătătii  
  (1) Dreptul la ocrotirea sănătătii este garantat.
 
  ART. 37     Dreptul de a fi ales     
(1) Au dreptul de a fi alesi cetătenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevăzute in articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea in partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
 
 ART. 40     Dreptul de asociere 
   (1) Cetătenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere.
 
ART. 41 – Dreptul la  munca si protectia socială a muncii
(1)Dreptul la muncă nu poate fi ingrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de muncă este liberă.
 
  ART. 42     Interzicerea muncii fortate    
(1) Munca fortată este interzisă.
ART. 47     Nivelul de trai  
  (1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică si de protectie socială, de natură să asigure cetătenilor un nivel de trai decent.
    (2) Cetătenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistentă medicală in unitătile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetătenii au dreptul si la măsuri de asistentă socială, potrivit legii.
ART. 53  Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti
(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrans numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securitătii nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusă numai dacă este necesară intr-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proportională cu situatia care a determinat-o, să fie aplicată in mod nediscriminatoriu si fără a aduce atingere existentei dreptului sau a libertătii.
 
 TITLUL VI     Integrarea euroatlantică 
    ART. 148     Integrarea in Uniunea Europeană 
(1) Aderarea Romaniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, in scopul transferării unor atributii către institutiile comunitare, precum si al exercitării in comun cu celelalte state membre a competentelor prevăzute in aceste tratate, se face prin lege adoptată in sedinta comună a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputatilor si senatorilor.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fată de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplică, in mod corespunzător, si pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(4) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecătorească garantează aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderării si din prevederile alineatului.
 
Carta principiilor fundamentale ale avocatului european  (CCBE)
 Principiul (A) – Independenţa şi libertatea de a asigura apărarea şi consilierea clientului său avocatul trebuie să fie liber în sens politic, economic şi intelectual atunci când acţionează în cauza clientului său, când acordă consultaţii sau când îşi reprezintă clientul. Aceasta înseamnă că avocatul trebuie să fie independent faţă de stat sau de alte interese puternice şi nu trebuie să permită ca această independenţă să fie compromisă de presiuni nepotrivite din partea asociaţilor săi. Avocatul trebuie să rămână, de asemenea, independent faţă de clientul său dacă avocatul doreşte să se bucure de încrederea terţilor şi a instanţei de judecată. Un avocat nu poate asigura o calitate înaltă a serviciilor sale fără a rămâne total independent de clientul său. Apartenenţa avocatului la o profesie liberă şi autoritatea care derivă din această apartenenţă îl va ajuta sa-şi menţină independenţa. Autoreglementarea profesiei va fi privită ca fiind vitală pentru consolidarea independenţei avocatului.
LEGEA Nr. 51 din 7 iunie 1995 republicată
pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat
 ART. 1
(1)Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.
 Art. 2
(1) In exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic.
(2) Avocatul promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale omului.
(3) Avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si juridice in fata instantelor autoritatii judecatoresti si a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor si institutiilor publice, precum si in fata altor persoane fizice sau juridice, care au obligatia sa permita si sa asigure avocatului desfasurarea nestingherita a activitatii sale, in conditiile legii.
(4) Orice persoana are dreptul sa isi aleaga in mod liber avocatul.
(5) In exercitarea dreptului de aparare avocatul are dreptul si obligatia de a starui pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un proces echitabil si intr-un termen rezonabil.
ART. 4
În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta avocatul este protejat de lege.    
 Statutul profesiei de avocat                
Capitolul I.
Principiile şi regulile fundamentale ale exercitării profesiei de avocat
Art. 1 (1) Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare, funcţionare şi conducere autonome, stabilite în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi ale prezentului statut.
(2) Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale:
  1. a) principiul legalităţii;
  2. b) principiul libertăţii;
  3. c) principiul independenţei;
  4. d) principiul autonomiei şi descentralizării;
  5. e) principiul păstrării secretului profesional.
 
Art. 2 (1) Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea şi apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, de drept public şi de drept privat.
Art. 3 (1) În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, prezentului statut şi codului deontologic.
Art. 4 (1) Profesia de avocat este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei şi descentralizării, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
Art. 6 (1) Libertatea şi independenţa profesiei de avocat sunt principii în baza cărora avocatul promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale clienţilor potrivit Legii şi prezentului statut. Aceste principii definesc statutul profesional al avocatului şi garantează activitatea sa profesională.
(3) Orice persoana  are  dreptul sa-si aleaga in mod  liber  avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane  un anumit  avocat cu exceptia  cazurilor privitoare la  acordarea asistentei juridice  obligatorii  sau dispuse  de  catre organul judiciar  (…) . Orice  clauza ori conventie  contrara, prohibitiva  sau restrictiva  este lovita    de  nulitate absoluta                                                                             
Art. 7 (1) Într-o societate întemeiată pe valorile democraţiei şi ale statului de drept, avocatul are un rol esenţial. Avocatul este indispensabil justiţiei şi justiţiabililor şi are sarcina de a apăra drepturile şi interesele acestora. El este deopotrivă sfătuitorul şi apărătorul clientului său.
(3) În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restricţii, presiuni, constrângeri sau intimidări din partea autorităţilor sau instituţiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice. Libertatea şi independenţa avocatului sunt garantate de lege.
(4) Independenţa avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său. Avocatul este dator să dea clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii şi să acţioneze numai în limitele legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic, potrivit crezului său profesional.
Art. 12.
(3) Barourile şi U.N.B.R. au obligaţia, din oficiu sau la cerere, să acţioneze prin toate mijloacele legale pentru protecţia profesiei, a demnităţii şi onoarei corpului de avocaţi.
Art. 52.
 Independent de contestarea deciziei, în cazul în care măsura suspendării a fost luată pentru neplata totală sau parţială a taxelor şi contribuţiilor profesionale, la cererea avocatului în cauză, consiliul baroului, după verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitării taxelor şi contribuţiilor prevăzute de Lege şi de prezentul statut, poate dispune încetarea măsurii suspendării şi ştergerea menţiunilor din tablou.
(In baza principiului autonomiei si descentralizarii).
Art. 227. (1) Exerciţiul liber al profesiei, demnitatea, conştiinţa, independenţa, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicateţea, moderaţia, tactul şi sentimentul de confraternitate sunt principii esenţiale ale profesiei de avocat şi constituie îndatoriri ale acesteia.
(2) Avocatul este obligat să respecte aceste principii în activitatea sa profesională, precum şi în viaţa privată.
STATUTUL CASEI DE ASIGURARI A AVOCATILOR (CAA)
CAPITOLUL XI
JURISDICŢIA ASIGURĂRILOR SOCIALE
Art. 164. – (1) Jurisdicţia sistemului autonom de asigurări sociale pentru avocaţi, se realizează prin instanţele competente potrivit legii.
(2) Prevederile prezentului statut referitoare la jurisdicţia asigurărilor sociale se completează cu dispoziţiile  codului de procedură civilă şi legii de organizare judecătorească.
CAPITOLUL XII
SANCŢIUNI
 
Art. 166. – Încălcarea prevederilor prezentului statut atrage raspunderea  materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.
 
  
 COD PROCEDURA CIVILA – dreptul la subzistenta
 
Art. 728: Limitele urmaririi veniturilor banesti
(1) Salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:
  1. a) pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii;
  2. b) pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
(2) Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi jumatate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.
(3) Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.
(4) Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor in caz de desfacere a contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale, daca legea nu dispune altfel.
(5) Urmarirea drepturilor prevazute la alin. (4) se va putea face in limita a jumatate din cuantumul acestora.
(6) Sumele retinute potrivit prevederilor alin. (1)-(4) se elibereaza sau se distribuie potrivit art. 863 si urmatoarele.
(7) Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmarite pentru niciun fel de datorii.
Art. 729: Sanctiune
Renuntarea la beneficiul dispozitiilor prevazute in articolele din prezenta sectiune, precum si urmarirea ori cesiunea facuta cu incalcarea acestor dispozitii sunt nule de drept.
Jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului
Principiul securitatii juridice  si   Principiul previzibilitatii  legii.
  1. Principiul securitatii juridice este incalcat deoarece asa cum s-a demonstrat  UNBR este mai presus de lege in aplicarea textelor  neconstitutionale,   desfiintand securitatea  juridica a  raporturilor  dintre  avocat  si client, dintre UNBR si avocat,  dintre  avocat  si justitie- atat in  sfera dosarelor angajate ca profesionist avocat, cat si cele vizand  sfera judecarii civile a creantelor si a executarii silite in care poate sta ca debitor al creantelor UNBR/CAA si,  in care,  nu se  eluda principiul protectiei dreptului de subzistenta al omului-sanctionat cu nulitatea  absoluta,  dar mai ales  ca, in fine,   este o ingerinta in dreptul la viata privata a omului  si avocatului profesionist,-(Art.8 la Conventia EDO), care indiscutabil,  trebuie sa aibe o securitate a continuitatii profesiei odata ce este definitivat in avocatura, fiind  liber sa munceasca  sau nu,  libertatatile omului si cele speciale ale profesiei,  facand incompatibile orice fel de ingerinte ale autoritatilor dar mai ales ale  propriilor  organe ale  profesiei in deciziile  personale la  viata privata  si profesionala de care poate dispune numai   avocatul.
Singurele exceptii  fiind abaterile deosebit de grave si infractiunile eventual savarsite,  dar care  si ele  sunt  deduse  judecatii, in fata  instantelor,  in care avocatul are dreptul sa-si faca  apararile, organele profesiei fiind  excluse de la notiunea  de instanta,  fiind doar “instante disciplinare ” prealabile si  interne profesiei, pastrandu-se  accesul  necenzurat al avocatului  la  justitie in baza contenciosului administrativ si dupa caz, la  CEDO.
              Principiul securităţii  juridice exprimă, în esenţă, faptul că cetăţenii trebuie protejaţi „contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurităţi pe care a creat o dreptul sau pe care acesta riscă sa o creeze“ .
Acest principiu a fost consacrat şi a cunoscut o continuă îmbogăţire în dreptul european, atât la nivel general comunitar, cât şi în materia protecţiei drepturilor omului.   Astfel, Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a statuat că principiul securităţii juridice face parte din ordinea juridică comunitară şi trebuie respectat atât de instituţiile comunitare, cât şi de statele membre, atunci când acestea îşi exercită prerogativele conferite de directivele comunitare.- (Cauza C-381/97, Belgocodex, Culegere 1998, p. I-8153, par. 26, idem Cosmin Flavius Costaş)
De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în jurisprudenţa sa, de exemplu în cauza Marcks împotriva Belgiei, 1979 importanţa respectării principiului securităţii juridice, considerat ca fiind în mod necesar inerent atât dreptului Convenţiei, cât şi dreptului comunitar-(Corneliu Bârsan, Convenţia europeană a drepturilor omului, comentariu pe articole, vol. I – Drepturi şi libertăţi, Ed. All Beck, p. 472)
  1. Principiul previzibilitatii legii .
Legea de organizare  a avocaturii a  fost in continua miscare in ultimii ani, astfel incat  previzibilitatea legii a fost incalcata  de insasi UNBR prin tot felul de  hotarari  si decizii de interpretare a legii  de  aici si  imposibilitatea reglarii conduitei avocatului fata  realitatile vietii cotidiene si vadita  scadere a veniturilor, atat de imprevizibile pe  piata  avocaturii,  in contrapondere cu cresterea unilaterala de  catre  UNBR/CAA a   contributiilor la ventituri teoretice dar nerealizate  cel putin cele  2 luni in perioada vacantelor judecatoresti de vara,   pe fondul  punitiv-absurd al  eventualei  sanctiuni, grave , cu  suspendarea   ( exluderea )  din avocatura fara  vinovatie,   la care  poate   fi oricand  expus (cel putin o data pe an),  l-au adus in situatia tripei imposibilitati*  de a nu si putea previziona,  nici  viitorul economic, personal si  profesional, datorita  masurilor  excesive  si ilegale prevazute de art  28 lit c din Legea 51/1995,  expres prevazute si amendate prin  disp.  art 52 din Statutul profesiei de  avocat,  dar care  dispozitii si  acelea  au  fost anulate abuziv prin Hotararea nr 1005/2014 a Consiliului UNBR
Ca  atare,  interventia abuziva in reglementarea  profesiei,  modificarile  repetate ale  legii,  avand ca  scop ilegitim,  diminuarea drepturilor avocatului,   sub standardele  subumane,  altele  decat cele superioare Constitutionale, Dreptului UE si CCBE prin  cresterea exponentiala  a pozitiei de forta si  abuzului UNBR care  se pretinde deasupra legii si destinelor avocatilor din Romania  este de natura a de  a infrange printre  altele  si principiul previzibilitatii  legii.
De  altfel,  principiul previzibilitatii legii invocat de  CEDO , referindu se la o serie de alte cauze împotriva României (Străin şi alţii, Păduraru, Porţeanu, Radu), a  fot  constatat din nou ca  lipsa de coerenţă şi de previzibilitate a legislaţiei române, materia examinată fiind cea care priveşte in cauza  dedusa  judecatii legislatia retrocedarilor dreptului de  proprietate, ca a  fost  incalcat principiul previzibilitatii prin dificultăţile de ordin organizatoric ale autorităţilor competente în implementarea măsurilor privind retrocedările de imobile [aşadar problemele determinate de aplicarea legii] sunt consecinţa modificărilor repetate pe cale legislativă a mecanismului de restituire, remarcând faptul că aceste modificări „au creat un climat de incertitudine juridică”.
Această incertitudine a fost denunţată de diferite instanţe judecătoreşti române care au încercat, fără un succes durabil, să elimine „echivocul situaţiilor juridice incerte”.
Remarcând, în aceeaşi cauză, existenţa a zeci de hotărâri care au dus la constatarea încălcării art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, precum şi a peste o sută de cereri similare aflate pe rolul Curţii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a calificat problema care a determinat insecuritatea juridică ca având „caracter sistemic”, fiind generată de o „imperfecţiune” în ordinea juridică internă şi o „disfuncţionalitate a legislaţiei române”.
                       JURISPRUDENTA   CURTII  EUROPENE A DREPTURILOR  OMULUI:
 
  • In Cauza H. contra Belgia  (Hotărârea din 30 noiembrie 1987)  CEDO  a decis :
Par 47. (a) in primul  rand profesiunea  de  avocat a fost  tratata (…) ca profesiune independenta, “Avocatii isi desfasoara activitatea profesionala in mod liber si in interesul justitiei si al adevarului” (art 444 din Codul judiciar). Odata  admis in Barou avocatul este  liber sa practice  sau nu avocatura.
Cu exceptia  cazurilor  repartizate  de instante,  el isi alege clientii voluntar si direct, fara nici o interventie a  autoritatii publice; el poate refuza sa  actioneze daca  asa ii dicteaza constiinta ori din alte motive. Raportul care se naste  intre  client  si avocat este un raport civil, contractul putand  fi revocat din din vointa orcarei parti, in ceea ce priveste onorariul, acesta este fixat de avocat, cu responsabilitatea cuvenita practicii [sale]” ( articolul 459 din Codul Judiciar, si sub conditia acceptului dat  de  client; consiliul Baroului are posibilitatea de  a intervene  in cazul tarifarii excesive ( ibid.)
(b) in al  doilea rand, cabinetul si clientela  avocatului  sunt proprietatea  acestuia  si, ca atare intra in sfera dreptului de proprietate, care  este un drept  civil in sensul  articolului 6 paragraful 1 al Conventiei (vezi mutatis mutandis cazul Van Marle si altii, hotararea din 26 iunie 1986…).
      .         Cauza  MATEESCU contra ROMÂNIA  CEDO    ( Hotararea din 14 ianuarie 2014)
Par 20.  Curtea reamintește că articolul 8 din Convenție „protejează dreptul de a dezvoltarea personală, precum și dreptul de a stabili și de a dezvolta relații cu alte ființe umane și lumea de afară ” (a se vedea Pretty c. Regatului Britanie, nr. 2346/02, § 61, CEDO 2002-III),   și că noțiunea de „Viață privată” nu exclude, în principiu, activități de profesionist sau cu natura de afaceri  (a se vedea C. v. Belgia, 07 august 1996 § 25, Rapoarte de Hotărâri și decizii 1996-III).
“ Curtea a statuat în continuare că restricțiile privind înregistrarea ca membru anumitor profesii (de exemplu, avocat sau notar), care ar putea să sa afecteze intr-o  anumită măsură  capacitatea solicitantului de a dezvolta relații cu lumea din afara,  se încadrează fără îndoială în sfera de viața  privata  (A se vedea Campagnano împotriva Italiei, nr. 77955/01, § 54, CEDO 2006-IV).    Mai mult de cazul  recent  Bigaeva v. Grecia, citată anterior, Curtea a statuat că articolul 8 alineatul poate acoperi, de asemenea, ocuparea forței de muncă, inclusiv dreptul de acces la o profesie. și anume cea de avocat (§ 24).     Par 33.  În aceste condiții, Curtea concluzionează că starea de previzibilitate nu a fost îndeplinită și că, în consecință, ingerința nu este în conformitate cu legea. “A existat o încălcare a articolului 8 din Convenție.”

……………………………………………………………………………………………………….

Anexa la :        AMICUS  CURIAE

    TABELUL  cu  SEMNATURILE 

  in  Dosarul nr. 3 D /2016  al Curtii  Constitutionale  a Romaniei

avand obiect judecarea  neconstitutionalitatii   dispozitiilor: art.28 lit.c din LEGEA nr.51/1995 art.56 alin.2, lit.m  din LEGEA nr.51/1995,  art.62 alin.3  din LEGEA nr.51/1995,  art.66  si  art.92   din  LEGEA nr.51/1995,  art.49 lit.c din  Statutul Profesiei de Avocat,  art.51 alin.4 din Statutul Profesiei de Avocat art.53 din  Statutul Profesiei de Avocat,  art.54 din Statutul Profesiei de Avocat,  art.85 alin.2 teza II din Statutul Profesiei de Avocat.  art.235 alin.4 din Statutul Profesiei de Avocat,  art.323 alin.1, alin.2, alin.3, alin.4 din O.U.G. nr.221/2000 art.3 alin.1 si art.26 alin.1 din Statutul Casei de Asigurări a Avocaților.

Nr. crt     Nume,  Prenume    Profesia juridica / Avocat in Baroul        SEMNATURA,

  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––
  • ––––––––––––      ––––––––––––-             –––––––––

 

sursa  document :

https://www.academia.edu/22802734/CCR-_AMICUS_CURIAE_Dosar_nr_3_D_2016_Masura_sute_de_avocati_sesizeaza_CCR_

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s