Foto av Anghelus Ion Gabriel

ANALIZA CRITICA A JURISPRDENTEI NATIONALE CARE IGNORA TRATATELE EUROPENE SI INTERNATIONALE LA CARE ROMANIA ESTE PARTE – CONSIDERATII CRITICE ALE JURISPRUDENTEI IN PRIVINTA RESTRANGERILOR DE DREPTURI IN AVOCATURA


http://cristidanilet.ro/continut/carti-monografii/2006-raport-justitie/90-profesia-de-avocat

CONSIDERATII CRITICE ALE JURISPRUDENTEI IN PRIVINTA  RESTRANGERILOR DE DREPTURI IN AVOCATURA

ANALIZA   CRITICA  A  JURISPRDENTEI  NATIONALE    CARE   IGNORA     TRATATELE  EUROPENE  SI INTERNATIONALE   LA  CARE  ROMANIA  ESTE  PARTE,

in materia   OBLIGATIVITATII  si   PRIORITATII  DREPTURILOR   FUNDAMENTALE  ALE  OMULUI   cu privire la  litigiile  avocatilor  contra  UNBR,   pe  aspectul   suspendarii   din profesie   pentru  simple motive  de  recuperare  creante civile  legate  de  orice datorii  la  penalitatile  si cotele   pretinse  de   organele  profesiei UNBR CAAv ,   in baza  disp art  28  lit. c  si     art. 56 alin. (2) lit.( m) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

z

        Desi Romania este  „stat de drept”, in care este respectarea legilor si tratatelor internationale este prioritara,  se  cede  ca  a devenit   obligatoriu sa invitam CSM in remarcarea derapajelor de 10 ani ale magistratilor   si  jurisprudentei CCR si  instantelor de contencios administrativ in asemenea cauze clare si neechivoce in care se pronunta continuu solutii cu aplicarea gresita a legiilor.
Pe de o parte UNBR nu s-a raliat la Tratatele internationale si UE, lezand insasi principiului Libertatii absolute a avocatului stabilit de regulile CCBE, siluind insasi Constitutia Romaniei, datorita ingerintelor nejustificate in viata profesionala si economica a avocatului, eludand independenta justitiei si magistratilor prin violarea regulilor commune ale judecarii si obtinerii pretentiilor civile, dar mai ales ale executarii silite civile (art 278-279 C.proc civ), comportandu-se ca un simplu preceptor feudal de biruri.
Avocatul este tinut captiv in acest sistem, un simplu sclav feudal, pe “plantatia” UNBR a profesiei zisa “LIBERALA” de catre UNBR, care “ si-a tras lege” aflata cu mult sub standardele STATULUI DE DREPT si reglementarilor INTERNATIONALE si ALE UNIUNII EUROPENE , avocatii fiind supusi la un maximum de interdictii si restrangeri ale drepturilor si libertatilor umane, fara a fi functionari publici , exact datorita elucubratiilor legislative anti-europene si anti-constitutionale, promovate pe baza de dictat legislativ / executiv /judecatoresc “ UNBR, inadmisibil intr-un stat de drept democratic.
Daca legiuirile din 1923 se potriveau acelor vremuri cand vechilii ( denumirea arhaică a avocatului datând din secolul al XVIII- lea) erau la mare pret, astazi in contextul Tratatelor internationale si ale Uniunii Europene, legislatie prioritara in fata normelor interne, asemenea pretentii feudale de ocolire a regulilor statului de drept pentru executarea silita a avocatilor, in scopul recuperarii de biruri pentru bresla, indiferent daca avocatul nu realizeaza venituri, cu incalcarea dreptului la munca si subzistenta, nu pot mai fi acceptate de judecatorii romani, tocmai ca incalca grav egalitatea cetatenilor in fata legilor si STANDARDELE EUROPENE in materie civila si IN MATERIA RESPECTARI DREPTURILOR FUNDAMENTALE ALE OMULUI SI AVOCATULUI, (ultima REDUTA, insa PRIORITARA referindu-se la PRINCIPIUL LIBERTATII ABSOLUTE A AVOCATULUI – CCBE)

De altfel intreaga jurisprudenta din ultimii ani a CCR si instantelor de contencios administrativ in materia contestatiilor avocatilor impotriva deciziilor aberante de suspendare din profesie pentru niste bani datorati organelor prorofesiei, nu reprezita altceva decat o necunoastere a situatiei crizei economice si lipsurilor veniturilor din avocatura, camataria ilegala pentru care sunt lipsiti avocatii debitori de dreptul la profesie, cat mai ales o sfidare a intregului context al inaltului standard al drepturilor fundamentale ale omului, care fac de plano inaplicabile pretentiile feudale ale UNBR de eludare a regulilor justitei europene in fata normei care devine inaplicabila a disp art 28 lit. c din Legea 51/1995.
JURISPRUDENTA EXISTENTA

Desi de ani de zile avocatii se plang de camatarie si excluderi mascate  din exercitiul profesiei doar pentru ca UBNR si CAAv eludeaza principiile dreptului comun ale executarii silite, cu incalcarea principiilor normelor constituţionale ale art. 40 alin. (1) referitoare la dreptul de asociere, ale art. 41 alin. (1) potrivit cărora „Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit”, art. 45 privind libertatea economică şi ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi,

Curtea Constitutionala Romana ( CCR ) si instantele de contencios administrativ se pronunta in necunoasterea IERARHIEI DREPTURILOR PERSONALE ( MUNCA, VIATA si SUBZISTANTA) si cu ignorarea prioritatii Tratatelor UE, fata de normele inferioare din dreptul intern care ocrotesc doar abuzul in executarea cu orice pret a unei simple creante civile, pretinsa sanctiune fara vinovatie, in lipsa judecatii dar mai ales a garantiilor si limitelor executarii silite impotriva unei finite umane care are si deptul la venituri din munca si la subzistenta din acele venituri, indiferent cat ar fi ele de mici , deoarece insasi protectia legislative interna a debitorului impotriva abuzului creditorului, persoana juridica, fiind reguli sanctionate cu NULITATEA ABSOLUTA si tocmai ca provin exact din PATRIMONIUL STANDARDELOR DREPTURILOR FUNDAMENTALE ALE OMULUI ceea ce inseamna insasi PRIORITATEA TRATATELOR INTERNATIONALE , LEGISLATIEI UE si JURISPRUDENTEI CJE SI CEDO in fata normelor interne mai restrictive care incalca drepturile omului si debitorului
Ultimile decizii din perioada 2005 -2012 ale CCR denota necunoasterea si neaplicarea acestor standarde SUPERIOARE de protectie a omului si debitorului creantelor strict civile , in fata abuzului creditorului avantajat de normele ilegale si restrictive interne de drepturi si liberati : citam:- “ suspendarea din profesie a avocatului pentru neplata totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale este o sancţiune proporţională în raport cu scopul urmărit, şi anume executarea obligaţiilor profesionale ale avocatului. O atare sancţiune are, practic, ca efect obligarea avocatului suspendat să îşi plătească taxele şi contribuţiile profesionale pentru a-şi putea relua activitatea avocaţială…. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. Distinct de cele statuate în deciziile menţionate, se reţine că, de principiu, invocarea art. 53 din Constituţie în susţinerea excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate trebuie să se facă raportat la un drept sau la o libertate fundamentală pretins a fi încălcată, exigenţă constituţională nerespectată în prezenta cauză.  De altfel, soluţia legislativă instituită prin dispoziţiile de lege criticate nu constituie o restrângere a exercitării dreptului de a profesa avocatura, ci o garanţie legală stabilită în scopul asigurării unui climat de ordine în valorificarea de către titulari a drepturilor şi intereselor legitime. Avocatura este un serviciu public, al cărui specific impune necesitatea prevederii, prin lege, a unor condiţii de exercitare a acestei profesii. Instituirea, prin legea care reglementează exercitarea profesiei de avocat, a unor obligaţii pentru cei în cauză, precum şi a unor măsuri sancţionatorii faţă de cei ce încalcă regulile prevăzute nu încalcă sub niciun aspect prevederile constituţionale invocate.”
(Deciziile nr. 406 din 14 iulie 2005, M. Of al României, nr. 807 din 6 septembrie 2005, Decizia nr. 242 din 19 februarie 2009, M. Of, , nr. 159 din 16 martie 2009, DECIZIA nr. 237 din 15 martie 2012 M. Of. nr. 281 din 27 aprilie 2012 )

ANALIZA NECESITATII REVIRIMENTULUI DE JURISPRUDENTA:
1. Referitor la motivatia ca : “suspendarea din profesie a avocatului pentru neplata totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale este o sancţiune proporţională în raport cu scopul urmărit, şi anume executarea obligaţiilor profesionale ale avocatului. O atare sancţiune are, practic, ca efect obligarea avocatului suspendat să îşi plătească taxele şi contribuţiile profesionale pentru a-şi putea relua activitatea avocaţială

este total gresita deoarece :
2. NU ESTE O SANCTIUNE PROPORTIONALA CU SCOPUL URMARIT;
3. Da loc la abuzuri inimaginabile care afecteaza intreg sistemul de drept, eludeaza independenta justitiei, care savarseste abuzuri si discriminari favorizand ilegal o peroana juridical UNBR, impotriva unui cetatean roman in materie de creante si executari silite.
4. Este O ELUDARE GRAVA A LEGIILOR DIN ROMANIA IN PRIVINTA EXECUTARII SILITE A AVOCATILOR PENTRU DATORII CIVILA LA PLATA DARILOR CATRE UNBR si CAAv
5. MAI GRAV CONSTITUIE O DISCRIMINARE INTRE TOT CETATENII ROMANIEI SI AVOCATI –unica categorie fata de care nu se respecta DISPOZITIILE EXECUTARII SILITE.
6. EXECUTAREA SILITA IN TOATA ROMANIA FATA DE TOATE CATEGORIILE DE CETATENI PENTRU DEBITE CIVILE ESTE UNICA SI NEDISCRIMINATORIE adica SE FACE NUMAI IN CADRUL LEGAL AL CODULUI DE PROCEDURA CIVILA.
7. ORI,   AVOCATII SUNT SINGURII DEBITORI DIN ROMANIA CARE SUNT  EXECUTATI SILIT si  NECONSTITUTIONAL DE UNBR/BAROURI/CAAv  PRIN  ACESTE  METODE BARBARE,  FEUDALE TIPIC  MAFIOTE,  PRIN  EXCLUDEREA MASCATA  DIN PROFESIE SI DIN SOCIETATE, PRIN MARGINALIZARE SI EXPUNEREA DISPRETULUI OPINIEI PUBLICE.
8. Mai mult , SCOPUL URMARIT – insasi recuperarea banilor NU MAI POATE FI ATINS DEOARECE UN OM CARE NU LUCREAZA CATEVA LUNI INTRA INEVITABIL IN IMPOSIBILITATEA TOTALA DE PLATI,  BLOCAJUL AGRAVANDU-SE,    FIIND EXECUTAT SILIT SI DE CELELATE DATORII LA LOCUINTA, UTILITATI, IMPRUMUTURI BANCI, ETC … DE UNDE SA MAI PLATEASCA SAU SA OBTINE CREDITE DACA SCOPUL URMARIT DEVINE CONTRAR INSASI REGULILOR ECONOMIEI DE PIATA SI DREPTURILOR FUNDAMNETALE LA SUBZISTENTA ALE OMULUI ?

9. Scopul urmarit de UNBR nu este decat acela de ELUDARE A PRINCIPIILOR LEGILOR CIVILE si Incalcarea flagranta a LIMITELOR URMARIRILOR BANESTI ALE DEBITORILOR – Codul de procedura civila , – ( fostul art 409)
actualul art 728 alin. 1 lit. b “ C. proc. civ. …” veniturile periodice ale debitorului care sunt destinate mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite : “pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii “.

Art. 729 Sancţiune – “ Renunţarea la beneficiul dispoziţiilor prevăzute în articolele din prezenta secţiune, precum şi urmărirea ori cesiunea făcută cu încălcarea acestor dispoziţii sunt nule de drept” .

Ori, este important sa reamintesc ca datoriile civile, de orice natura, oriunde un lume, inclusive in Romania , chiar sunt si pot fi esalonate, de catre toti creditorii indiferent, si mai mult, sunt recuperate numai pe caile legale legale , cu procedura comuna, insa numai dupa judecata in stabilirea unor creante reale certe si exigibile fara penalitati aberante, cu respectarea dreptului la instanta si la recurs efectiv, si abia mai apoi sunt apoi executate civilizat si legal, numai prin executor judecatoresti, unde chiar nu ai voie sa iei penalitati care sa depaseasca debitul si nici executarea nu se face peste 1/3 din venitul lunar al debirorului, restul fiind dat prin lege dreptrului de subzistenta al debitorului- urmărirea silita făcută cu încălcarea acestor dispoziţii fiind nule de drept” .

De plano sunt nelegale sustinerile ca acest sistem de pensii private CAA “ s-a infiintat si se autoreglementeaza si functioneaza prin lege” ( OUG 221/2000 cu trimiteri la lege care inseamna in viziunea UNBR doar prevederile legii 51/1995 si Statutului Profesiei de avocat) texte de lege care nu tin loc de autorizare, fiind legi care chiar nu infiinteaza ca societate comerciala si ca persoana juridica si chiar NU autorizeaza functionarea CAA conform procedurii obligatorii prev. de art 11-22 din legea 411/2004, fiind o eludare grava a respectarii garantiilor statului de drept si sistemului de asigurari private prevazute prin lege organica – Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat- (repet, ori Romania este stat de drept, cu obligatii decurgand din aderarea la UE ori, CAAv este un simplu CAR tiganesc NEAUTORIZAT , care este condus de un “stabor” autonom !
Este de REMARCAT ca aceasta impiedicare arbitrarie a exercitarii profesiei se face abuziv de catre CAA si Barou, fara vina si fara judecata, care CAA nici macar nu are niciun fel contract cu avocatul , in timp ce NOI AVOCATII AVEM CONTRACT CU CLIENTII dar astfel suntem impiedicati sa ne exercitam insasi obligatiile din dosarele angajate pe rolul instantelor, repet, in timp ce…. CASA DE ASIGURARI A AVOCATILOR nici macar nu are … niciun contract de asigurare cu noi avocatii… dar pretind penalitati unilateral stabilite si arbitrariu aplicate.

Ori, in toata lumea civilizata, in raporturile de asigurare pensii private toate firmele de asigurari private platesc chiar si dobanzi pentru banii acumulati, insa CAA dipotriva este exact invers si practica o camatarie josnica prelevand penalizari si restrangeri agresive de drepturi desi nu este decat un serviciu privat de asigurari care nu poate savarsi asemenea restrangeri de drepturi IMUABILE SI DEFINITIVE ALE AVOCATILOR CARE LE-AU OBTINUT PRIN EXAMENE SI COMPETENTE PROFESIONALE.
Calitatea de avocat definitiv este un drept castigat, in timp ce contractul de pensie privata  este un simplu contract aleatoriu la pensie viitoare care se naste in timp abia dupa indeplinirea stagiului de cotizare si implinirea varstei de pensionare… . Ori, Dreptul la munca si la profesie exista zi de zi si nu poate fi interzis, in timp ce dreptul la pensie se naste numai in conditiile in care se achita.

Mai mult , Dreptul la banii contribuiti de asiguratul avocat timp de 10-15-20..n de ani ESTE recunoscut ca un DREPT PATRIMONIAL potrivit Jurisprudentei CEDO, care in niciun caz nu poate fi confiscat de CAA. Nici dreptul la munca al avocatului nu poate fi confiscat in scopul exclusiv de dobandire de contributie la fondul privat de pensie.

In alta ordine de idei – cum se face legiferarea si administrarea acestui fond cu incalcarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat Organele profesiei ?

Desi  UNBR si conducerea CAA desi nu sunt autorizate in fapt cu respectarea regulilor Legii nr  411/2004 sa exercite asemenea operatiuni stricte, care tin de obligatoria autorizare si supraveghere CSSPP. dicteaza executari silitepe baza de adrese nule magistratilor independenti ( d-lor titlul executoriu este stric limitativ precizat in lege ) si aplica reguli unilaterale de pretentii civile + penalitati si executari silite asupra drepturilor personale ( dreptul la munca si profesie) , intr-un raport juridic contractual care se stie ca in materie de asigurare de pensii private nu poate fi decat strict bilateral , privat care nu are nicio legatura cu lipsirea de drepturile intangibile proprii persoanei fizice la nume, profesie, demnitate, libertatea de a dispune de propria viata si profesie .

Astfel aratam ca poate fi posibil ca un asemenea intreg sistem monopolist de pensii sa scape controlului legalitatii autoritatii Statului , si sa nu fie verificat de o autoritate autonoma, sa scape fara fie supus oricand riscului delapidarii, intrucat se vede cu ochiul liber ca se iau decizii pompieristice, fara consultarea tuturor avocatilor contributori asigurati, adica decizii unilaterale si de legiferare si de executie si de judecata , dincolo de ilaritatea constructiei sistemului , chiar daca, iata ca se mai fac si “ investitii financiare” in hoteluri falimentare, niciun avocat nu a fost consultat ( vezi investitia hotelului CAA de la Techirghiol -nu ar fi o critica asupra investitiilor pentru cresterea veniturilor – insa cea mai grava situatie este ca administrarea banilor si folosirea acestor bani si caldiri nu sunt supuse controlului si auditului extern din partea oricarei alte autoritati obiective a statului de ex ASF ) , totsi nimeni nu raspunde si nu ne poate prezenta o garantie ca sistemul nu se va prabusi, nefiind garantat si supravegheat de o alta autoritate independenta a statului, cu raspunderi si garantii ale acestui sistem de pensii privat. Autonomia nu inseamna lipsa autorizarii si controlului din partea unei autoritati independente a statului.
Justitia prin jurisprudenta gresita de “sanctionare disciplinara“ a avocatului cu excluderea din profesie a permis aceste derapaje incredibile in statul de drept,   deorece pretisa “autonomie” UNBR/ CAAv nu poate insemna batjocora asiguratului avocat , care in fata abuzului de drept la UNBR, nu mai are niciun fel de drept, decat de sclav debitor camatarit de UNBR, in contra oricarei reguli civile, nici aceea , elementara la existenta unui contract scris de asigurare, nici la libera exercitare a profesiei, fara constrangeri abuzive desi fondul personal de contributie depusa timp de 10,15, 20 de ani este un drept patrimonial exclusiv al avocatului potrivit regulilor CEDO si CJE

Numai UNBR a inventat aceste metode feudale de executare silita a datoriilor civile … de “inchisoare a drepturilor fundmentale la munca, la subzistenta si demnitate umana si profesionala impotriva propriilor avocati” reuniti in ordinul UNBR tocmai ca acesta sa existe.
MAI GRAV AR FI CA ACEASTA PRACTICA ABUZIVA DE EXECUTARE SILITA SA SE INTINDA CA O MOLIMA IN TOATA ROMANIA  UNDE   TOTI CEILALTI CETATENI, PROFESORI, MEDICI JUDECATORI, MUNCITORI, etc , SA LE FIE SUSPENDAT DREPTUL DE A-SI EXERCITA PROFESIA, MESERIA, PENTRU NEPLATA DATORIILOR CIVILE, LA STAT, LA CASS, IMPOZITE, BANCI, SERVICII SI UTILITATI ( INTRETINERE, GAZE, APA, ELECTICICITATE) pana LA PLATA INTEGRALA A DEBITELOR SI PENALITATILOR, CEEA CE AR INSEMNA FLIMENTUL TOTAL ECONOMIC SI AL DREPTURILOR OMULUI IN ROMANIA
ORI, dimpotriva SINGURA SANCTIUNE , LEGALA, PROPORTIONALA CU SCOPUL URMARIT AR FI … CA IMPOTRIVA NEPLATII DATORIILOR LA CAAv PENTRU ACEST PRODUS PRIVAT CUMPARAT sau NU de catre ASIGURAT, sa fie insasi SANCTINEA NEINDEPLINIRII STAGIULUI RESPECTIV DE COTIZARE si pe cale de consecinta,  LIPSIREA DE DREPTUL LA PENSIE PENTRU PERIOADA STRICT DETERMINATA CA si NECOTIZATA.
10. UNDE ESTE PROPORTIONALITATEA SCOPULUI… ABUZUL SI INCALCAREA LEGILOR DIN ROMANIA SI A TRATATELOR INTERNATIONALE ? DISTRUGEREA OMULUI DE CATRE UNBR ? COMBATEREA CONCURENTEI PRIN METODE FEUDALE DE IMPIEDICARE LA MUNCA SI SUBZISTENTA ?
11. ADICA ….APLICAREA UNEI SANCTIUNI, FARA VINOVATIE ( LIPSA INCASARI ), FARA CAP SI FARA COADA… FARA TERMENE DETERMINATE… “pana la achitarea datoriei” , FARA PRESCRIPTIE , INSOTITA SI DE APLICAREA ALTEI PEDEPSE.. PLATA UNEI ALTE TAXE DE REINSCRIERE PE TABLOU.!!

12. ACESTEA SUNT STANDARDELE DERIZORII ALE UNBR si ale JUSTITIEI ?
EXECUTAREA AVOCATILOR PE USA DIN DOS A JUSTITIEI ? fara judecata si fara titluri executorii ?
Cum si cuarui judecator ii este permis sa puna in executare silita o simpla adresa ilegala care nu are putere de lucru judecat si forta unui titlu executoriu ?
De cand judecatorii se subordoneaza ordinelor ilegale ale UNBR ?
De cand , avocatii au ajuns sa fie lipsiti de drepturile personale fundamentale ale omului de catre magistrati in lipsa unei hotarari judecatoresti ca pedeapsa definitiva, accesorie de a nu exercita profesia ?
Chiar s-au rasturnat regulile statului de drept si magistratii nu inteleg ca savarsesc grave abateri disciplinare care tin de nerecunoasterea regulilor executarii civile si principiile Constitutionale care ii obliga inclusiv la aplicarea prioritatii dreptului UE in orice situatie juridica in care judecatorul este obligat sa vada si respecte aceste obligatii profesionale ?
1. Este stiut ca de foarte mult timp ( de peste 14 ani) s-a creat o practica inadmisibila prin care UNBR si barourile locale, trimit instantelor de judecata , niste simple adrese oficiale ilegale, fara nicio valoare juridica pentru “formarea unei mape” si pentru “afisarea in sediile instantelor” pe usile si zidurile salilor de judecata a “listelor cu avocatii suspendati din profesie” iar magistratii chiar trec automat si ilegal la executarea si aplicarea acestor dispozitii nule absolut, transformandu-se , de facto, cu incalcarea tuturor legilor in niste simpli “executori judecatoresti de restrangeri de drepturi si libertati fundamentale ale omului” -( atentie- fara mandat sau hotarare judecatoreasca irevocabila care sa restranga sub autoritate de lucru judecat aceste drepturi fundamnetale)
Cert este ca Mgistratii sunt invitati ilegal sa incalce reguli de drept elementare europene cat si cele din procedura executarii silite civile, fiind indusi in eroare de ideea “aplicarii legii” indusa ilegal de UNBR in politica sa abuziva, de aplicare a dispozitiilor vadit neconstitutionale decurgand dintr-un intreg hatis de norme – Hotarari UNBR si “Decizii interpretative” edictate unilateral de “autoritatea legiuitoare” din UNBR, in consideratia temeiurilor, ele insele neconstitutionale, ale art. 28 lit.c din Legea nr 51/1995 referitoare la suspendarea din profesie a avocatilor pentru neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor;
In concret cum se desfasoara in practica gresita asemenea abuzuri inimaginabile intr-un stat de drept, care incalca insasi INDEPENDENTA MAGISTRATILOR SI A JUSTITIEI:

– pe de o parte avocatii, primesc o “decizie de suspendare din calitatea de avocat” – intitulata “DECIZIE direct EXECUTORIE” (nesuspensiva), chiar fara sa fie in niciun fel vinovati de neincasari si imposibilitatea platii constante a acestor biruri (dar mai ales de impunerea unor penalitati aberante de catre UNBR, stiindu-se ca avocatii nu au nici salarii nici venituri constante ) prin care iata ca avocatii, chiar in timp ce lucreaza in dosarele pe care le mai au, se pretinde ca sunt “sanctionati” disciplinar, fara vinovatie , chiar fara nicio elementara cercetare prealabila sau audiere in consiliul baroului si sunt direct exclusi, la propriu din profesie, chiar si fara posibilitatea, in fapt, si in concret a exercitarii cailor de atac si de judecata.
Din acel moment avocatul devine automat ” persona non grata” lipsita de cele mai elementare drepturi ale cetateanului, debitorului si ale avocatului, fiind direct expus al un cumul de lipsiri de drepturi inadmisibile de catre de organele profesiei si de magistrati, desi inca nu exista nicio hotarare judecatoreasca irevocabila, nici macar neincpand procedura prealabile dinaintea actiunii in contencios administrative, de analiza a contestatiei impotriva acestor masuri grave si ilegale de restrangere de drepturi luate abuzi, analizate ca drept material cat si procedural.

Adica insasi CSM trebuie sa inteleaga ca magistratii sunt pusi cu de la sine putere, fara respectarea codului de procedura civila …. sa fie niste simpli executorii judecatoresti de facto ai UNBR-ului , doar in baza unei simple hartii nule absolut numita “decizie de drept executorie de suspendare din avocatura ”, desi niciun text de lege din Romania nu inscrie acest act ca fiind titlu executoriu care sa tina loc de hotarare judecatoreasca.
UNBR /Barourile emita o simpla hartie nula absolut, fara nicio valoare juridica , mai ales nefiind titlu executoriu in conditiile legilor de drept material si procesual, iar magistratii in necunoasterea legilor si impactului abaterilor, chiar o executa pe loc in instante, indepartand avocatii din exercitiul legal al exercitarii profesiei, desi insasi magistratii ar trebui sa cunoasca ca este un simplu act administrativ unilateral al UNBR, care urmeaza caile contenciosului adminstrativ, neinsemnand nimic pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.
– pe de alta parte pe baza acestor decizii se intocmesc tabele si adrese cu numele avocatilor condamnati la astfel de suspendari ilegale catre instante iar magistratii fie le afiseaza la sediile instantelor pe usi si pe pereti institutiei cu numele avocatilor, ( expunerea dispretului public) si mai mult in chiar salile de judecata avocatii care au dosare in curs cu contracte de asistenta juridica si delegatii absolut normale si neanulate in nicio forma legala, nici macar nu sunt intrebati, ci chiar sunt luati abuziv la trei pazaste de catre judecatorul cauzei si dati afara din salile de judecata, el insusi judecatorul producand rumoare prin limbaj si atitudine neprocedurala acuzand avocatul ca daca nu paraseste sala “ savarseste infractiunea de exercitare fara drept a profesiei de avocat “, toate acestea la simpla vedere a listei ilegale cu “avocatii suspendati” care sta pe masa completului de judecata.
Ori procedural, pe de o parte magistratul  ar  trebui ,  cel mult , sa puna in discutie o exceptie a lipsei calitatii de reprezentant sau de avocat , sa o dezbata civilizat in contradictoriu cu partile in dosar,  fiind obligat sa se pronunte dupa administrarea probelor pe aceasta exceptie , nemaivorbind , ca aceea adresa ilegala e neinsotita de niciun fel de hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila de “incetare a dreptului fundamental al avocatului”, are fine de neprimire , de neluare in seama de un judecator care are “ simtul legii.”
Dimpotriva este de remarcat ca este in interesul justitiei si solutionarii cu celeritate a dosarului, evitandu-se amanari in dosar pentru substituire, atata timp cat exista un avocat special ales de parte, avand o delegatie neanulata si de nicio instanta si care cunoaste in detaliu cauza clientului, conditii in care judecatorul trebuie sa lase automat sa se desfasoare acest dosar, pentru ca altfel ar prejudicia si justitiabilul in drepturile la aparare, iar pretinsa substituire invocata de barouri pentru avocatii” suspendati” incalca de doua ori atat dreptul justitiabilului care are contract cu un anumit aparator ales, dar si confidentialitatea datelor, specifica profesiei si in plus conduce si la amanarea nejustificata a cauzelor provocata din cupla grava a barourilor care declanseaza asemenea aberatii in drepturile avocatilor, justitiabililor si perturba insasi functionarea normala a statului de drept a justitiei cat si siguranta ciruitului juridic civil al actelor si contractelor de mandat si reprezentare.
Personal m-am confruntat, la fel ca si colegii avocati cu aceste situatii in care magistratii au procedat nelegal, savarsind abateri disciplinare impotriva avocatilor , existand probe certe cu martori si acte prin care noi avocatii putem dovedi oricand abaterile judecatorilor fiind evident ca le putem pune oricand la dispozitia CSM pentru cazuri detaliate si particulare,
insa deocamdata nu este cazul sa facem plangeri disciplinare impotriva anumitor magistratilor pentru conduita gresita, nereverentioasa/abuz si necunoasterea ierarhiei dreptului si a prioritatii legilor si tratatelor internationale, deoarece mult mai importanta in aceasta petitie este intai eliminarea cauzei si tuturor efectelor acestor situatii, adica rezolvarea unitara a intregii probleme de fond in justitia romana, expusa aici.

TRAIM IN ROMANIA, unde daca un lucru se face gresit si ilegal doar o singura data, in virtutea inertiei …. devine REGULA…. si asta de 15 ANI DE ZILE … cu neobervarea tuturor AUTORITATILOR si A TUTUROR LEGILOR NATIONALE SI INTERNATIONALE .

NECESITATEA AUTOSESIZARII DIN OFICIU A CNCD – CONSILIULUI NATIONAL pentru COMBATEREA DISCRIMINARII :
Ciudateniile acestea de SEGREGARE cetateneasca,  profesionala nelegalitatea procedurilor civile  in contra limitelor executarilor silite civile , sunt incompatibile cu  totate  drepturile fundamentale ale  omului, si cu LEGILE EUROPENE fiind interzise de Constitutia Romaniei si de ORDONANŢA Nr. 137 din 31 august 2000 privind combaterea discriminarii
Nu este admisibila dicriminarea si segregarea pe criterii de venituri a unei intregi categorii socioprofesionale, sa scoti pe termen nedeterminat din profesie un om, pe motiv ca este sarac sau bogat sub pretextul ca UNBR il obliga prin statut sa fie sclav lipsit de dreptul la judecata si executare silita potrivit codului de procedura civila, sub motiv ca este obligat ilegal, prin lege sa contribuie la un produs privat de asigurari private de pensie si, drept sanctiune, sa-i ingradesti pe termen nedeterminat dreptul omului la subzistenta si demnitate din munca si pregatirea lui profesionala, drept castigat care nu poate fi degradat prin asemenea practici ilegale.
Cum sunt posibile asemnea abuzuri in masa fata de intregi grupuri profesionale stiindu-se ca insasi BAROUL BUCURESTI a somat excluderea pe aceste criteri de segregare peste 2000 de avocati ?
DE CE UNII DINTRE AVOCATI AFLATI IN ACELEASI SITUATII „…pe text de lege”…IN TOATA TARA DOAR UNII SUNT SUSPENDATI, IAR ALTII SUNT ? …… UNDE MAI ESTE EGALITATEA DE TRATAMENTI SI FATA DE ACEST TEXT clar NECONSTITUTIONAL ?

CNCD TREBUIE SA CONTROLEZE DE INDATA TOATE BAROURILE SI SA APLICE CELE MAI DRASTICE SANCTIUNI UNBR PENTRU ACEASTA DUBLA DISCRIMINARE ILEGALA LA NIVEL NATIONAL !
PROBELE SUNT ACTELE DE LA BAROURI si CAAv , care pot fi ridicate oricand de CNCD si PARCHET iar MARTORII ACESTOR DISCRIMINARI DUBLE SI GRAVE SUNT CELE CATEVA MII DE CAZURI DIN TOTI CEI 26.000 DE AVOCATI DIN ROMANIA care IN CALITATE DE VICTIME SAU doar ca PROFESIONIOSTI AI DREPTULUI VOR DEPUNE TOATE DILIGENTELE CA SA SE LAMUREASCA ODATA PENTRU TOTDEAUNA ACESTE ABERATII LA CARE ESTE SUPUSA INTREAGA PROFESIE DE AVOCAT DIN ROMANIA !
NICIUN CETATEAN AL ROMANIEI SI MAI ALES AVOCATII CARE TREBUIE SA-SI APERE DREPTURILE FUNDAMENTALE NU TREBUIE SA SE MAI TEAMA VREODATA SA DENUNTE ABERATIILE SI ABUZURILE IN APLICAREA LEGILOR DE CATRE AUTORITATI ORICARE AR FIE ELE SI SA SPRIJINE CNCD si PARCHETELE sa puna in aplicare LEGILE ROMANIEI SI TRATATELE INTERNATIONALE !
iata DISPOZITIILE ORDONANŢEI nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare*) MONITORUL OFICIAL nr. 99 din 8 februarie 2007 care SUNT CLARE SI INDISCUTABILE :

ART.2
(1) Potrivit prezentei ordonanţe, prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.
(2) Dispoziţia de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzute la alin. (1) este considerată discriminare în înţelesul prezentei ordonanţe.

(3) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanţe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), faţă de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate şi necesare*). 
(4) Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate faţă de alte persoane, grupuri de persoane sau comunităţi atrage răspunderea contravenţională conform prezentei ordonanţe, dacă nu intră sub incidenţa legii penale.
(5) Constituie hărţuire şi se sancţionează contravenţional orice comportament pe criteriu de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenenţă la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv. 
(6) Orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă bazată pe două sau mai multe criterii prevăzute la alin. (1) constituie circumstanţă agravantă la stabilirea răspunderii contravenţionale dacă una sau mai multe dintre componentele acesteia nu intră sub incidenţa legii penale.
(7) Constituie victimizare şi se sancţionează contravenţional conform prezentei ordonanţe orice tratament advers, venit ca reacţie la o plângere sau acţiune în justiţie cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal şi al nediscriminării. 
(8) Prevederile prezentei ordonanţe nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului la libera exprimare, a dreptului la opinie şi a dreptului la informaţie. “
Cu atat  mai grav, apare discriminarea  restrangerilor  de drepturi  economice  si profesionale in sfidarea  limitelor  codului de procedura  civila discriminare intre  cetatenii romaniei  si  avocatii executatio aberant  pe  drepturi personale  la munca  profesie  libertate economica si sociala,    stiindu-se  ca dobandirea si exercitarea profesiei de avocat  nu  poate  fi comparata si nu poate fi asimilata unei activitati comerciale de unde cumperi o marfa si o revinzi si din profit platesti darile ci, dimpotriva este o profesie de inalta calificare in care nu se lucreaza la norma, iar procedurile judiciare devin tot mai exasperante pentru justitiabil care a inceput sa renunte chiar la dreptul sau de a se mai judeca in instante.

AVOCATII NU SUNT MASINI DE  FACUT  BANI PENTRU  UNBR,  deoarece  in primul  rand  au o  INALTA  FUNCTIE  SOCIALA   ACEEA   DE  APARARE A  DREPTURILOR  SI LIBERTATILOR  JUSTITIABILILOR.

Cum  a  reusit  performanta  UNBR  sa  BATJOCOREASCA  ACESTE  DREPTURI,   CHIAR  AVOCATILOR, nu mai are importanta  sa  analizam  aici,   INSA pentru viitorul apropiat   toate  aceste  norme si  aplicarea lor pe   discriminare  si  restangerea ilegala  de  drepturi  TREBUIE SA  FACA OBIECTUL ANCHETELOR PENALE  DISPUSE  DE PARCHET.
UN ALTFEL  de   ANALIZA de  RUTINA :
Practic, pentu ce este construita aceasta eludare grava a executarilor silite de catre UNBR/CAAv ?…….In conditiile actuale un avocat trebuie sa plateasca anual doar cca 3.000 lei anual ( 250 lei lunar) , ceea ce nu pare mult, in teorie, insa practic, avocatul persoana fizica independenta si autorizata i se adauga unilateral PENALITATI CARE DEPASESC DEBITUL si fara judecata in care sa poata sa combata abuzul de pretenii, astfel incat si asa ca nu are venituri constante luna de luna se stie ca si el este om in economia de piata si pe langa celelalte costuri ale vietii are si celelalte datorii civile normale oricarui profesionist ….de intretinere a cabinetului- chirie, facturi utilitati, si traiul zilnic, locuinta , copii familie intretinere , etc.
Ori, iata ca simplu fapt al neincasarii de venituri concrete timp de 3 luni ( de ex an de an in vacanta judecatoreasca ) atrage ilegal si neconstitutional un cumul de trei sanctiuni grave : 1- penalitati de o,15%/zi deintarziere la cei 750 lei , 2- excluderea din profesie, plus 3- plata a inca 3.000 lei taxa deinscriere pe tabloul avocatilor … in caz  contrar, exercitandu-ti profesia” liberala ” in dosarele angajate,… avocatul este  pasibil de  infractiune …  Ceea ce este aberant !
Cam sa arata “ proportionalitatea” sanctiunii suspendarii disciplinare fara vina…. avocatul primeste numai putin de 5 ( cinci ) SANCTIUNI aplicate fara judecata, pentru aceeasi, asa-zisa fapta, unde cea de-a -4- a sanctiune … este suferirea unui prejudiciu in dauna avocatului de min 4 .000 – 7.000 lei ( plata taxelor de reinscriere, penalitati, puls inca 3000 lei cota anuala ) – (calcul exemplificativ care difera de la avocat la avocat )
14. – Ca si cand nu ar fi de ajuns, avocatii primesc si o a 5 cea sanctiune – sunt discreditati de UNBR, fiind expusi cu intentie dispretului opiniei publice si judecatorilor, in scop de santaj legal de a aduce cat mai repede toti banii sa se reinscrie in profesie folosindu-se parghia afisarii abuziva a numelui avocatului pe internet si pe la toate instantele , fiind tratati cu reticenta si teama apiniei publice in care avocatii sunt vazuti ca adevarati posibili infractori atat de catre judecatori cat si de justitiabilii speriati care nu inteleg unde explicatiile devin si mai jenante . Ceea ce este incalcarea vietii private si dreptului la viata profesionala si demnitatea perosnala umana.
15. In plus discutam de vadita incalcare a dreptului la viata intima, personala, nu trebuie sa dai explicatii oricu ( judecatorilor, sau organelor profesiei din UNBR) -ori cetatenilor indignati de asemenea sanctiuni) de ce nu mai ai bani ?, poate ca esti bonav si nu ti-au ajuns bani de operatie si de tratamente, poate ca trebuie sa iti intretii si familia. DE ACEEA NU POTI PRETINDE TU CREDITOR UNBR / CAAv BANI PESTE 1/3 DIN VENITUL LUNAR NET … DIN CEEA CE REALIZEAZA SAU NU AVOCATUL.

16. Referitor la motivatia ca: “invocarea art. 53 din Constituţie în susţinerea excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate trebuie să se facă raportat la un drept sau la o libertate fundamentală pretins a fi încălcată, exigenţă constituţională nerespectată în prezenta cauză.
De altfel, soluţia legislativă instituită prin dispoziţiile de lege criticate nu constituie o restrângere a exercitării dreptului de a profesa avocatura, ci o garanţie legală stabilită în scopul asigurării unui climat de ordine în valorificarea de către titulari a drepturilor şi intereselor legitime”, este total gresita deoarece :

17. Avocatul este impiedicat arbitrariu sa-si onoreze personal obligatiile profesionale din contractele cu clientii, de o entitate UNBR/ CAAv care cihar NU ARE NICIUN FEL DE CONTRACT SCRIS DE ASOCIERE SI NICIUN FEL DE CONTRACT SCRIS DE ASIGURATOR-ASIGURAT, entitate ABUZIVA care dicteza si traieste ca un parazit CAMATAR exact din banii avocatilor.

18. CARE CLIMAT DE ORDINE IN VALORIFICAREA INTERESELOR LEGITIME ?
19. JUSTITIA nu a inteles ca timp de 15 ani administrarea acestui fond privat de pensii eludeaza autorizarile si supravegherea CSSPP, cu incalcarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat de Organele profesiei din CAAv/UNBR ?
1. – Congresul UNBR si conducerea CAA desi nu sunt autorizate potrivit legii 411/2004 sa exercite asemenea operatiuni stricte, care tin de obligatoria autorizare si supraveghere CSSPP.

2. DREPTUL INCALCAT ESTE INSASI LIBERTATEA ABSOLUTA A AVOCATULUI IN EXERCITAREA PROFESIEI PRINCIPIUL NR 1 DIN CARTA CCBE – care este un drept inalienabil. Directiva 77/249/CEE şi Directiva 98/5/CE. – Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană adoptat la data de 28 octombrie 1998 şi ulterior modificat în Sesiunile plenare ale Consiliului Barourilor Uniunii Europene (CCBE) din 28 noiembrie 1998, 6 decembrie 2002 şi 19 mai 2006, se aplică în România ca fiind şi Codul deontologic al avocatului român, începând de la data de 1 ianuarie 2007
Principiul 1 – Independenţa şi libertatea de a asigura apărarea şi consilierea clientului său

“ Avocatul trebuie să fie liber în sens politic, economic şi intelectual atunci când acţionează în cauza clientului său, când acordă consultaţii sau când îşi reprezintă clientul. Aceasta înseamnă că avocatul trebuie să fie independent faţă de stat sau de alte interese puternice şi nu trebuie să permită ca această independenţă să fie compromisă de presiuni nepotrivite din partea asociaţilor săi.

3. SUSPENDAREA CALITATII DE AVOCAT NU SE POATE FACE NICIODATA DOAR PENTRU SIMPLE DEBITE LA CREANTE CIVILE CI, NUMAI IN CAZ DE SAVARSIRE A UNOR INFRACTIUNI GRAVE CARE ATRAG NUMAI PRIN HOTARARE DEFINITIVA SI IREVOCABILA PEDEAPSA PENALA ACCESORIE A INTERZICERII PE O PERIOADA DETERMINATA DE A-SI EXERCITA PROFESIA PENTRU FAPTE DE NATURA CELEI SAVARSITE. Si in acest caz perioada este DETERMINATA si poate intervene REABILITAREA care are termene precise !
4. Deși organele profesiei de avocat cu atribuții jurisdicționalei își desfășoară activitatea pe baza unor prevederi statutare care, în principal, trebuie să asigure inclusiv avocatilor debitori dreptul la opinie, dreptul de a se apăra și la o procedură echitabilă, acestea nu pot fi considerate ca întrunind condițiile specifice unui tribunal independent și imparțial, în sensul art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, intrucat “decizia” sanctionatorie emisa de barouri de suspendare a avocatului , in practica, se face de mult ori in lipsa audierii acestuia si este executorie si nesuspensiva de executare, pana la judecarea irevocabila intr-un tribunal independent, ceea ce este inadmisibil, fiind vorba de aplicarea unei sanctiuni atat de grave care il impiedica efectiv pe avocat sa-si exercite profesia .

5. Mai mult, faptul ca se tinde prin viitoarele proiecte sa se creeze un card cu cip obligatoriu si un sistem electronic la CAAv si UNBR , cu scopul ca in cazul in care exista intarzieri mai mari de 3 luni la plata debitelor sa se atraga automat, electronic scoaterea din profesie , este deja o incalcare flagranta a drepturilor fundamentale ale omului dar mai ales o incalcare a drepturilor si procedurilor legale referitoare la circuitul juridic legal al pretentii civile si in cele din urma al limitelor executarii silite sanctionate de art 728-729 C.proc.civ. care protejeaza dreptul debitorului la protectia veniturilor de subzistenta sub care care limita nu pot fi urmarite si executate de niciun creditor, care limita de subzistenta este tot un drept fundamental al omului – la viata .

6. Si in acest caz suspendarea avocatului pentru lipsa de venituri suficiente si excluderea sub aceasta vina de imposibilitate de plata din exercitiul profesiei apare ca o masura excesiva, nerezonabila, iar textul de lege de sanctionare apare vadit neconstitutional si din perspectiva imprevizibilitatii normei de drept , avand in vedere ca in practica indelungata a UNBR indiferent de veniturile si situatia economica a avocatilor si-a arogat dreptul de a creste cuantumurile cotelor si penalitatilor prin hotarari unilaterale, fara consultarea tuturor avocatilor , mai ales ca in privinta calitatii de asigurati pentru pensie privata in sistemul CAA nici macar nu exist un contract asigurat – asigurator.

7. Fiind vorba de o persoana juridica, care incaseaza bani pentru serviciu de asigurare pentru pensie privata CAAv are si calitatea prestator de servicii in sensul Legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori , si ale Directivei nr 93/13/CEE a Consiliului Europei din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, unde insasi lipsa negocierii si incheierii unui contract scris atrage sanctiunile legale, in acest sistem CAAv existand doar o aderare obligatorieprin lege , adica in lipsa libertatiide asociere pentru cumpararea unui produs cu prestare de plati succesive, aparand intre parti un dezechibru al contraprestatiilor si sanctiunilor “contractuale”, avocatul asigurat neavand contract ci doar obligatii stabilite unilateral, ne negociabile de CAAv, putand fi chiar exclus si impiedicat sa-si exercite meseria din care realizeaza venituri, ceea ce este o masura excesiva, total nerezonabila fata de consumatorul platitor al acestui serviciu privat prestat de CAAv.
8. „Tehnicile ilegale ale UNBR reprezinta infractiunea de abuz contra intereselor persoanelor , iar functionarii UNBR care aplica asemenea dispozitii inaplicabile din perspectiva cunoasteri prioritatii dreptului european care face inaplicabile disp art 28 lit c din Legea 51/1995 nu reprezinta decat fapte penale de a executa ilegal oamenii prin aceste metode “autonome”, dar care se sustrag legilor nationale cat si mai ales Tratatelor internationale
Aceste metode frauduloase .. penale nu mai poat fi acceptat de Justitie si de autoritatile statului de drept , in plin an 2014 PARCHETUL GENERAL AL ROMANIEI trebuind sa se AUTOSESIZEZE … pentru ca si depturile omului si statul de drept si independenta justitiei, TREBUIE SA PRIMEZE SI SA FIE PEDEPSITE ORICE FAPTE PENALE DE EBUZ IN CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR , stiindu-se mai ales ca se incalca principiul nr 1. al libertatii absolute a avocatului art 1. din Carta avocatului European ( CCBE ) de a exercita profesia fara a fi stanjenit ilegal sub niciu pretext economic, intelectual sau politic nici de catre autoritatile statului nici chiar de catre proprii asociati avocati din cadrul UNBR si CAAv.

In privinta  lipsei  totale a  oricaror   contracte si  acte  pe  baza  carora  se pretind  creante  de la  avocati  este  de  precizat   ca   Nu exista niciun  fel de  act legal personal  CAAv  procedand  ca  fiscul cand ia  impozite..  da o” lege”   si  ..” plateste  fraiere,  ca  asa  vreau eu .. sa-ti majorez taxa  si penalitatile “…

Repetam nu exista niciun  contract  specific  fiecarui avocat  de impunere  rate pensie,  debite  din care sa rezulte  o creanta  certa  si exigibila,  motivandu-se ca nu se incheie niciun act  deoarece    debitele  sunt variabile ( numai   in crestere)  de la  o  zi la  alta,   datorita penalitatilor  aberante  de 0,15% pe  zi de intarziere in sarcina avocatului,

in ultima  vreme  a  devenit mult  mai profitabila aceasta  situatie ilegala   pentru UNBR si CAA   favorizand  o adevarata  practicare a camatariei  pe  seama avocatilor asigurati ,  prin  santajul suspendarii pentu neplati si prin  smulgereea  de  penalitati care  depasesc  debitele, de  aici si interesul de  a eluda procedurile din instante  deoarece acolo ar  fi  fost  demult  respinse  asemenea  aberatii.

Ori,   pe  piata libera a asigurarilor de pensii private toti  ceilalti operatori (in  afara  de  sistemul de  stat),  nu numai ca nu iau,  ci  dimpotriva platesc  chiar  si dobanzi modice si bonificatii, penalitati  la  fondul  acumulat,  toate fiind   respectate prin contractul  scris  si care  sisteme  de  pensii private  sunt  sub  supravegherea  Autoritatii  de Supraveghere Financiara si  Comisiei  de Supravehere a  Sistemelor  de Pensii Private.- ASF-CSSPP  ( Legea 114/2004)

Acum  se  pare   tocmai ca  nu  ne  sunt  oferite  cele  mai elementare informatii  asiguratilor,  dar  sistemul  pentru ca este   creat  artificial  in baza  unei  OUG nr 112/2000 ,   se pare  ca  incalca  legile in materi de pensii si  chiar   nu are toate   autorizatiile  legale   ale  schemei de  pensii ,  ale  administratorilor  si cenzorilor , intreaga  arhitectura  si garantii statale  ale   sistemului de pensii al  avocatilor  fiind lasa la  latitudinea  particulara a organelor  centrale  UNBR si CAAv. ORICUM,   NICIODATA  SISTEMUL   NU  A  FOST  SUPUS  AUDITARII  FINANCIARE  DIN PARTEA  UNEI AUTORITATI INDEPENDENTE  A  STATULUI ROMAN !

Ca  si cand nu  ar  fi de  ajuns  atatea  nelegalitati,  mai nou, UNBR,  doreste ca  incepand  cu 2013 prin proiectele sale    un  sistem  electronic de  cipare  a  cardurilor legitimatiei de  avocat cu  cip  de proximitate,  in care scop  avocatul  sa  fie monitorizat electronic direct prin softul  de evidente  contabile  de pe  calculatoarele si serverul  central   CAAv   si UNBR,    astfel incat   sa  fie   executat  direct electronic, prin inutilitatea legitimatiei de  avocat si  lipsirea automata, pe  loc de calitatea de  avocat,   de  daca nu  si-a platit  darile  si penalitatile ( unilateral stabilite totdeauna de UNBR  fara  consultarea  avocatului  asociat  si  asigurat),    adica  in traducere libera,      un sistem perfid de aborogare  total  a  drepturilor omului , prin care omul  si profesionionistul independent, avocatul sa  ajunga oricand  imposibil de  primit  in instanta  si sa  nu i  se  recunoasca pe loc  dreptul  de  a munci  si  exercita profesia aleasa, ori de  cate ori  ramane restant la  platile birurile profesiei .

Adica sa  se  supuna  avocatul   unui alt intreg manunchi de legiuiri paranoice care sunt  incompatibile cu cele  mai elementare  drepturi la  munca, la  viata privata, etc,  care l-ar  transforma pe  bietul avocat  direct intr-un  simplu “robotel”  de fabricat  bani pentru  UNBR si CAA,    de  tipul   “Iepurasul  Duracell”… avocatul sa  fie doar  un robotel dezumanizat producator  de  bani ,   de care  UNBR se poate lipsi oricand,…    arucandu-l la  gunoi, prin suspendare, excludere mascata , etc,   fara judecata,  fara instanta, cu pedeapsa  fara limite in timp  si spatiu,  pentru  abatere  disciplinara,… pe motiv ca   “Duracel” nu mai reuseste  sa-si incarce  singur  “bateria”             ( cardul-legitimatie).

Retoric imi imaginez urmatorul dialog intre avocati si organelle UNBR: “   Aha,  nu dai bani, … nu  exista cauze,  e  criza  economica ,    si ce-mi pasa  ca  nu exista justitiabili , nu ai incasat,    ce ma intereseaza pe mine  UNBR,   tu  avocatule ori platesti  ori  poti sa mori… nu mai am nevoie  de  tine,  du-te  de  aici…   eu mi-am facut  treaba  cu tine,…. dar banii  tai (sute  de minioane lei vechi )..raman la  mine..  De  ce  ? ..De   smecher,  pentru ca  asa  vreau eu ,… am  “legea mea” autonoma…

Ori,   nu ma  tine  smecheria .…  UNBR  sfideaza  pe  fata   legile  si  cele mai  elementare  drepturi ale  omului si  avocatilor,  iar   organele  de  conducere ale profesiei  dau    dovezi certe    de  simptome de  paranoia,  cleptomanie si dictatura  abuzului in serviciu,  contra intereselor persoanelor  si  profesiei de  avocat,  care   profesie   se  stie   in toata lumea   este o profesile liberala  privata,    de  interes public.

Reglementarea suspendarii pentru cauze de creante civile eludeaza legalitatea creantelor si executarii civile si încalcă inclusiv, dispozițiile art.21, potrivit cărora nicio lege nu poate îngrădi exercitarea dreptului oricărei persoane de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților și a intereselor sale legitime, de a combate penalitatie sau pretentiile partii co-contractate creditoare , deoarece suspendarea ca sanctiune se produce inainte de judecata, si nu poate ajunge niciodată să fie examinată în mod efectiv de un judecător imparțial și independent, liberul acces la justiție fiind limitat, iar faza executarii silite legale fiind complet anihilata, debitorul fiind lispit de orice garantii ale debitorului aflat in faza de executare silita.
Se încalcă și plenitudinea de jurisdicție a instanțelor judecătorești, astfel cum aceasta este reglementată de art.126 alin.(1) din Constituție. Dispozițiile constituționale ale art.126 alin.(2) sunt în sensul că prin lege se stabilește competența instanțelor judecătorești, și nu în sensul că asupra unui diferend nicio instanță nu este competentă să se pronunțe. Chiar dacă prin legea specială , competența materială de soluționare a unei cauze este atribuită altor organe (celor cu atribuții jurisdicționale, de exemplu cle din UNBR ), soluțiile acestora pot fi contestate în justiție, respectându-se astfel dreptul de acces liber la justiție.
Reglementarile  pretins  executorii pentru creantele UNBR si CAAv  eludeaza sub aspecte  de nulitate  absoluta toate  procedurile executarilor civile din codul de procedura civila si aduc atingere înseși substanței dreptului de acces la instanță și se află într-un raport evident antinomic cu dispozițiile art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 10 februarie 1983, pronunțată în Cauza Albert și Le Compte împotriva Belgiei, paragraful 29, Hotărârea din 25 mai 2005, pronunțată în Cauza Buzescu împotriva României, paragraful 60).

Astfel, potrivit art.40 alin.(1) din Constituție, „Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere” si art.15 alin.(1) din Constituție, potrivit cărora „cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea.

Dincolo de aspectele dreptului la asociere care este liber, neputand fiind impus prin lege, amintim ca eludarea procedurilor civile ale judecarii si executarii debitelor civile incalca grav toate regulile interne cat mai ales si dispozitiile constitutionale care privesc egalitatea in fata legii si indatorirea de exercitarea cu buna credinta a drepturilor in Romania .
CONSTITUTIA ROMANIEI

ARTICOLUL 16 Egalitatea în drepturi (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege.

CAPITOLUL III Îndatoririle fundamentale

ARTICOLUL 57 Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor – Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.

In speranta ca autoritatile statului vor lua masurile legale in RECONSIDERAREA JURISPRUDENTEI GRESITE si VERIFICAREA INTEGALA A CONSTITUTIONALITATII Legii nr 51/1995 si a intregului set de norme, hotarari si decizii interpretative emise in ultimii ani de UNBR,

CU RUGAMINTEA ca PARCHETUL GENERAL AL ROMANIEI SA se AUTOSESISEZE PENTRU ABUZUL DE DREPT , INCALCAREA PRINCIPIULUI EGALITATII IN FATA LEGII A TUTUROR CETATENILOR ROMANIEI in aceasta materie a executarii silite a debitelor civile,

CAT MAI ALES ASUPRA FAPTELOR VADITE DE DISCRIMINARE (CNCD ) dar mai ales asupra savarsirii tuturor  INFRACTIUNILOR de ABUZ IN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR, de catre  FUNCTIONARIi DIN CONDUCEREA UNBR SI BAROURILOR CARE IAU ASEMNEA MASURI SI  DAU  DISPOZITII IMPOTRIVA LEGILOR  SI DREPTURILOR  FUNDAMENTALE ALE  AVOCATILOR.
LASAM ACEST MATERIAL PUBLIC LA INDEMANA TUTUROR CETATENILOR ROMANIEI CA SA SE AFLE ADEVARUL SI TOTI AVOCATII DIN ROMANIA SA INTELEAGA si   SA IA ATITUDINE IMPOTRIVA ACESTOR DISCRIMINARI FEUDALE PRIN CARE AU AJUNS “ROBI LEGATI DE GLIE” ,   SINGURII CETATENI AI ROMANIEI CARE SUNT EXECUTATI SILIT CIVIL ALTFEL DECAT CEILALTI CETATENI, adica IN MOD ILEGAL, DIRECT ASUPRA DREPTURILOR PERSONALE, IAR NU ASUPRA VENITURILOR (prin titluri executorii cu respectarea dreptului la instanta si recurs efectiv si abia mai apoi in faza de executare silita civila, in limitele art 728-729 Cproc civ) , CU ELUDAREA TOTALA ORICAREI REGULI DE DREPT CONSTITUTIONAL si al UNIUNII EUROPENE.
Atasam jurisprudenta CCR din care rezulta lipsa acelui “simt juridic” de a face intotdeauna aplicarea verificarii obligativitatii si prioritatii Tratatelor Uniunii Europene, fata de un text de lege vadit neconstitutional ( art 28 lit c din Legea 51/1995) chiar din prisma Constitutiei Romaniei ( incalcarea art 16 / art 41/art 53 / art 57 ) si care indubitabil provoaca, in practica, consecinte deosebit de grave drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si avocatului inaceptabile INTERNATIONAL, mai ales in Romania,
1. Decizia CCR nr. 406 din 14 iulie 2005, M. Of al României, nr. 807 din 6 septembrie 2005,

2. Decizia CCR nr. 242 din 19 februarie 2009, M. Of, , nr. 159 din 16 martie 2009,
http://www.lege-online.ro/lr-DECIZIE-242-2009-(103445).html

3. DECIZIA CCR nr. 237 din 15 martie 2012 M. Of. nr. 281 din 27 aprilie 2012 )
http://www.lege-online.ro/lr-DECIZIE-237-2012-(137442).html

©  Copyright     Av Ion Gabriel Anghelus

Legaturi – Link

https://www.facebook.com/avocatanghelus.gabriel/media_set?set=a.733556533344747&type=3

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=733398590027208&set=a.733556533344747&type=1&theater

https://avocatanghelus.wordpress.com/2014/03/05/analiza-critica-a-jurisprdentei-nationale-care-ignora-tratatele-europene-si-internationale-la-care-romania-este-parte-onsideratii-critice-ale-jurisprudentei-in-privint/

UPDATE :

Nota

     La data de 17 ianuarie 1948, prin Legea nr. 3/1948,  au fost desfiintate toate barourile (corpuri de avocati) din Romania si Uniunea din care acestea faceau parte. Ulterior ele nu au mai fost  re/constituite niciodata, prin niciun act jurisdictional sau normativ

     Toate vechile barouri din Romania  se  sustine ca  functioneaza  in baza Legii nr. 51/1995, lege care doar organizeaza profesia de avocat si nu infiinteaza barourile (situatie recunoscuta de majoritatea magistratilor din Romania). . Asa-zisa ‘uniune de barouri’ condusa de numita persoana fizica Forea Gheorghe este inregistrata la Ministerul Finantelor Publice cu ‘actul de autorizare’: ‘ADRESA CURTEA DE APEL NR.12263/C/08-12-2006’ care  este un contract  de  utilizare  spatii ( inchiriere ) (vezi: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html)
Baroul  Bucuresti,  este inregistrat la Ministerul Finantelor Publice la data de 13 iulie 1993, in baza ‘actului de autorizare’: ‘Legea nr. 51/1995’ (
http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html), lege intrata in vigoare dupa 2 ani de la respectiva inregistrare fiscala, lege care nu autorizeaza si nu infiinteaza nicio persoana juridica.

      Exista barouri pretins infiintate  in mod  curios fiecare in parte   dupa  alte legi de la  care  se  revendica  prin declaratii fiscale oficiale   facute pe  site-ul Ministerului Finantelor   iar  toate  barourile  si  CAA  sunt  pretins  infiintate  intr-un haos  contradictoriu de  legi diferite  fapt care tradeaza  falsul in declaratii  evaziunea  fiscala  si  ilegalitatile acestora    deoarece unele  spre  exemplu …  desi au functionat in fapt   din 1990 ar  fi fost  …  inregistrate la  fisc  dupa  1993/1997/2006 –  (Baroul Giurgiu  infiintat prin  DECRET NR 15/1981)  sau  prin Monitorul oficial – (Baroul Dambovita  M.OF.51/07.06.1995  infiintat in 1997 )  sau BAROUL  COVASNA –  DEC. 281/1954  la    21 February 1994  sau BAROUL  HARGHITA    281/21.07.1954  la    18 July 2000 etc .

       La  fel  si   CASELE DE  ASIGURARI ALE  AVOCATILOR  ar fi fost reinfiintate  dupa  OUG 221/2000 insa  situatia declaratiilor fiscale  si haosului  din declaratiile  fiscale   arata ilegalitatile  si   degringolada din sistem  :  –  CAA   CENTRALA   4314820   877/13.7.1993   la  17 July 1993/    CAA  MEHEDINTI 23590547    DECIZIA NR. 45/07.03.08   la  26 March 2008  /  CAA CARAS- SEVERIN  13964075    O.G.221/2000   la   13 June 2001/  CAA  BRASOV  10794723   12/8.06.1998  la  16 July 1998   etc.

           
 Ministerul Public  -DIICOT –  TREBUIE SA  SE  SESIZAZE  DIN OFICIU .  DE    ASEMENEA   si  INSTANTELE   DE JUDECATA   TREBUIE  SA  DISPUNA  DIN OFICIU CERCETARILE  FATA  DE  ACESTE  FAPTE- 
art. 1 alin. 3 Legea  nr  51/1995 – “ Constituirea si functionarea de barouri in afara Uniunii Nationale a Barourilor din Romania sunt interzise, iar actele de constituire si de inregistrare a acestora sunt nule de drep.  Nulitatea  poate  fi constatata  si din oficiu”  

      Niciun barou si nici asa-zisa ‘uniune de barouri’  inclusiv  intreg  sistemul CAA   ca   societati  financiare  de  fonduri de pensii private,  care  trebuiau autorizate  ca  scheme  de  fond   nu poseda acte  constitutive  sau statut,  conforme ,  documente necesare oricarei asociatii profesionale, conform art. 9 din Constitutia Romaniei: ‘Asociatiile profesionale se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit statutelor lor, in conditiile legii’. Haosul  de  sistem  predomina  in  sfidarea legilor  Romaniei si directivelor  europene care  trebuiau respectate  in materie de  asociatii profesionale  si  fonduri  de pensii private .

   TOATE CELE  84  DE PERSOANE JURIDICE  NU POT  FUNCTIONA IN BAZA  CUTUMELOR  SI LEGII BUNULUI PLAC  IN STATUL DE  DREPT .

     STABORUL PROFESIONAL  SI  EVAZIUNEA  ENTITATILOR PROFESIONALE NU  POT  CONSTITUI MOTIVE   DE  AUTONOMIE  si   DREOGARE  DE LA  LEGILE  STATULUI ROMAN  SI  STANDARDELOR  DREPTULUI UNIUNII EUROPENE IN STATUL DE  DREPT .

     De  asemenea INSTANTELE  DE JUDECATA,   MINISTERUL PUBLIC –   DNA  si  DIICOT  AU    DOVADA  FRAUDELOR UNBR/CAA  ramanad  competente  sa  solutioneze   prezentul dosar in  curs de  solutionare  pentru savarsirea  urmatoarelor  infractiuni  pe  care inteleg  sa  le  reamintesc si sa  le  descriu  aici :

 

  1. –  FALSUL IN DECLARATII  art  326 C.pen  (referitor la  falsul in declaratiile fiscale  afisate pe site-ul MINISTERULUI FINANTELOR   cat  si cele din fata   Consiliul Europei  in  procedura  de infringement impotriva Romaniei (nr. ref. 7059/14/MARK) aplicatia EU Pilot  in care UNBR si   Romania trebuie sa dea un raspuns Comisiei Europene in maximum 10 saptamani, adica  la inceputul lunii ianuarie 2015, http://unbr.ro/ro/wp-content/uploads/2014/06/MJ-CCE-WEBSITE.pdf  http://www.luju.ro/static/files/2014/decembrie/09/MJ-CCE-WEBSITE.pdf  

 (  “Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”)

  1. – Evaziune  si  fraude  fiscale  savarsite in cadrul  celor 84 de  entitati juridice  din sistemul BAROURI UNBR/CAA  ( UNBR, FILIALE  BAROURI,   FILIALE  CAA)

– Omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.- Art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare

– Refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie- art. 4 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G.

– Evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale- Art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.

– Fapta contribuabilului care, cu intenţie, nu reface documentele de evidenţă contabilă distruse- art. 3 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.

– Executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale- art. 9 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ALTE INFRATIUNI  DE  DREPT  COMUN
–  Falsul în înscrisuri sub semnătură privată  Art. 322 C.pen.;  Uzul de fals Art 323 C.pen;    Fals  intelectual  Art. 321 C.pen;   Abuz / Neglijenţa în serviciu  Art. 297 alin 1 si 2 art 289  C.pen  Abuz / Neglijenţa în serviciu  Art. 297 alin 1 si 2 art 289  C.pen . ;  Înşelăciune simpla  sau cu consecinte deosebit de  grave – Art. 244 C.pen rap la art 309  C.pen  ; Abuzul în serviciu  cu consecinte deosebit de  grave Art. 297 alin 1 si 2  rap. la art 309  C.pen;   Neglijenţa în serviciu cu consecinte deosebit de  grave Art. 298  rap. la art 309 ;  Uzurparea funcţiei  Art. 300 C.pen; Gestiunea frauduloasă  Art. 242 C.pen; Deturnarea de fonduri  Art. 307 C.pen;  Falsul intelectual  Art. 321 C.pen; Falsul în declaraţii Art 326 C.pen;  Instigare la răzbunarea pentru ajutorul dat justiţiei Art 47 rap. la Art. 274 C.pen, Obstrucţionarea justiţiei Art. 271  alin 1 lit b,  C.pen; Compromiterea intereselor justiţiei  Art. 277 C.pen ; Constituirea unui grup infracţional organizat Art.367 C.pen;

 

    Infractiunile prevazute  de Art. 145  alin. 2 lit. a, c, d,  si alin 2 Legea 411/2004 (utilizarea  contributiei  la fondul de pensii în alte scopuri; administrarea sau modificarea neautorizată a schemelor de pensii private; administrarea unui fond de pensii neautorizat);   

–   Obstrucţionarea justiţiei -Art. 271  alin 1 lit b,  C.pen;   Infracţiuni de corupţie  şi de serviciu comise de alte persoane Art. 308 C.pen; Infractiuni de  coruptie Art. 5  alin (1) (3)  Art. 11, Art 12, Art 131 , Art. 132 , Art.14, Art 15,  Art. 17 lit b,c,d, d1,g, Art. 23, Art 25  din Legea nr 78/2000 privind prevenirea descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie , Traficul de influenţă  Art. 291 C.pen, Cumpărarea de influenţă  Art. 292 C.pen.  Instigare la răzbunarea pentru ajutorul dat justiţiei Art 47 rap. la Art. 274 C.pen;  Supunerea la rele tratamente  Art. 281 alin 1  C.pen.   

NOTA

2006 http://cristidanilet.ro/continut/carti-monografii/2006-raport-justitie/90-profesia-de-avocat  

_________________________________________________  

UPDATE   2015

 © Av. Anghelus Ion Gabriel                                                                           Tel   0721736034

 

     CRITICI   APROFUNDATE 

  legate  de neconstituţionalitatea prevederilor legale

relativ la “suspendarea din profesie pentru neplata taxelor şi contribuţiilor la bugetele barourilor, al Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi al Casei de Asigurări a Avocaţilor”

 ( art 28 lit c din Legea nr. 51/1995 – Legea profesiei de avocat)

Legea nr. 51/1995  a fost supusă  controlului de constituţionalitate atât  înainte de promulgarea acesteia, cât şi controlului „concret”  al unor dispoziţii  expres precizate  prin soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate.

În toate cazurile în care a fost sesizată, Curtea Constituţională a pronunţat decizii.

Regimul juridic al acestora este supus reglementărilor de ordin constituţional. Art. 145 alin. (4) din Constituţie prevede că “deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor“. Deciziile pronunţate în cazul respingerii excepţiilor de neconstituţionalitate au un efect obligatoriu inter partes, iar caracterul prejudicial al excepţiei de neconstituţionalitate determină ca soluţia dată să fie obligatorie pentru instanţa în faţa căreia a fost ridicată (I. Vida – Obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale pentru instanţele judecătoreşti – factor de stabilitate a Constituţiei, http://193.226.121.81/default.aspx?page=publications/buletin/7/vida ) [1]

     În consecinţă, o excepţie respinsă poate fi reiterată în altă cauză, de către alte părţi şi pentru alte motive (Lucian Mihai –  Curtea Constituţională: decizii de constatare a neconstituţionalităţii 1992-1998 în Cuvânt înainte, Editura Militară, Bucureşti, 1999, pag. 9)

______________________________________________________________________________

[ 1 ] Cu privire la Practica  CCR     “În cazul în care Curtea constată că între c două texte există elemente de contrarietate, excepţia de neconstituţionalitate este admisă, textul de lege declarat neconstituţional este scos din vigoare, iar instanţa de judecată va aplica direct prevederile Constituţiei în soluţionarea cauzei sau va respinge pretenţiile părţilor, în lipsa unui text de lege care să le confere drepturi subiective sau să le legitimeze interesul propriu.

  1. O alta categorie de decizii o constituie cele care, în interpretarea textelor constituţionale privitoare la drepturile omului, acordă prioritate reglementărilor internaţionale mai favorabile.

În temeiul art.20 din Constituţia României, “(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.

2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile”.

Aceste texte constituţionale obligă Curtea Constituţională ca, în activitatea sa de înlăturare a antinomiilor dintre legile interne şi Constituţie, să acorde prioritate reglementărilor internaţionale în materie.

În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a recurs la interpretarea textelor constituţionale prin prisma Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului în 64 de cazuri, a Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, de 39 de ori, a Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, de 23 ori, a Convenţiei europene în materia adopţiei de copii şi a Convenţiei cu privire la drepturile copilului, de 7 ori, a convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii, de 13 ori, a Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, de 2 ori, a altor convenţii internaţionale, în 57 de cazuri. Un aspect distinct în această materie îl constituie Convenţia europeană a drepturilor omului, la care Curtea a făcut referiri directe sau indirecte prin prisma jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în nu mai puţin de 340 de cazuri.

Prin deciziile luate de Curtea Constituţională pe baza argumentelor izvorâte din reglementările internaţionale şi mai ales din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a realizat o consolidare şi o extindere a prevederilor constituţionale de natură să elimine soluţiile judecătoreşti contradictorii în materia drepturilor omului şi să ducă la constituirea unei practici judiciare unitare.

                                         Prof.univ.dr. Ioan VIDA                                                                 Judecător la Curtea Constituţională

Sursa: http://193.226.121.81/default.aspx?page=publications/buletin/7/vida

 

DECIZIILE  CCR  :

 Decizia nr. 406 din 14 iulie 2005- (M. Of. nr. 807 din 6 septembrie 2005,

Decizia nr. 1096 din 22 noiembrie 2007– M. Of. nr. 850 din 11 decembrie 2007

Decizia nr. 242 din 19 februarie 2009–  M. Of. nr. 159 din 16 martie 2009

Decizia nr. 1576 din 7 decembrie 2010- M. Of. nr. 60 din 25 ianuarie 2011

Decizia nr. 237 din 15 martie 2012- M. Of. nr. 281 din 27 aprilie 2012

Există  dispoziţii PROFUND ABERANTE  care consacră expres sancţiunea suspendării avocatului din exerciţiul profesiei în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor.-( art 28 lit.c L 51/1995)

            Prin  Decizia nr. 406 din 14 iulie 2005 – M. Of. nr. 807 din 6 septembrie 2005,

s-a statuat că instituirea prin legea care reglementează exercitarea profesiei de avocat a unor obligaţii pentru cei în cauză, precum şi a unor măsuri sancţionatorii faţă de cei ce încalcă regulile prevăzute este întru totul legitimă.

Referitor la invocarea art. 41 din Constituţie, Curtea constată că dreptul la muncă prevăzut de textul constituţional nu are legătură cu măsura suspendării din funcţie a unui avocat în cazul neîndeplinirii unor obligaţii prevăzute de lege, deoarece art. 1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 prevede, referitor la categoria profesională a cărei activitate o reglementează, că „Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei”.

Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu încalcă nici dispoziţiile art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. S-a reţinut că în jurisprudenţa sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat asupra unor probleme de drept relevante şi în cauza de faţă, stabilind de principiu, în urma radierii unui avocat de pe lista avocaţilor, că un consiliu al Ordinului avocaţilor are „competenţa să statueze asupra unei contestaţii referitoare la un drept”. Pe de altă parte, Curtea a stabilit că, „în plus, consiliul Ordinului îndeplinea o funcţie jurisdicţională care se situa în prelungirea atribuţiilor sale în materie disciplinară”. (cazul H. contra Belgiei, 1981)

Prin 

Decizia nr. 1096 din 22 noiembrie 2007– M. Of. nr. 850 din 11 decembrie 2007

Decizia nr. 242 din 19 februarie 2009–  M. Of. nr. 159 din 16 martie 2009

Decizia nr. 1576 din 7 decembrie 2010- M. Of. nr. 60 din 25 ianuarie 2011

Decizia nr. 237 din 15 martie 2012- M. Of. nr. 281 din 27 aprilie 2012

s-au respins excepţiile de neconstituţionalitate ce vizau aceeaşi dispoziţie legală.

S-a statuat că suspendarea din profesie a avocatului pentru neplata totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale este o sancţiune proporţională în raport cu scopul urmărit, şi anume executarea obligaţiilor profesionale ale avocatului.

S-a constatat că sancţiunea aplicată avocatului, pe de o parte, este disuasivă, fiind în măsură să îl determine să îşi modifice ulterior comportamentul şi, pe de altă parte, are un caracter temporar. O atare sancţiune are, practic, ca efect obligarea avocatului suspendat să îşi plătească taxele şi contribuţiile profesionale pentru a-şi putea relua activitatea avocaţială.

Obiter dictum, Curtea a reţinut că, de principiu, invocarea art. 53 din Constituţie în susţinerea excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate trebuie să se facă raportat la un drept sau libertate fundamentală pretins a fi încălcată, exigenţă constituţională pe care autorii excepţiei nu au respectat-o.

S-a reţinut că suspendarea din profesie a avocatului pentru neplata totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale este o sancţiune proporţională în raport cu scopul urmărit, şi anume executarea obligaţiilor profesionale ale avocatului. O atare sancţiune are, practic, ca efect obligarea avocatului suspendat să îşi plătească taxele şi contribuţiile profesionale pentru a-şi putea relua activitatea avocaţială.

S-a reţinut că soluţia legislativă instituită prin dispoziţiile da lege criticate nu constituie o restrângere a exercitării dreptului de a profesa avocatura, ci o garanţie legală stabilită în scopul asigurării unui climat de ordine în valorificarea de către titulari a drepturilor şi intereselor legitime. Avocatura este un serviciu public, al cărui specific impune necesitatea prevederii, prin lege, a unor condiţii de exercitare a acestei profesii. Instituirea, prin legea care reglementează exercitarea profesiei de avocat, a unor obligaţii pentru cei în cauză, precum şi a unor măsuri sancţionatorii faţă de cei ce încalcă regulile prevăzute nu încalcă sub niciun aspect prevederile constituţionale invocate.”

Raportul – Consiliul Europei

acuză România de încălcări serioase ale

 Cartei Europene a Drepturilor Sociale

 

Raportul de țară al României pentru 2015  –COM(2015) 85 final

(Bruxelles, 26.2.2015 SWD(2015) 42 final)

Sursa:  http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2015/cr2015_romania_ro.pdf

Comitetul European asupra drepturilor sociale, parte integrantă a Consiliului Europei,  a dat publicităţii  la  26.2.2015  un raport privind modul în care autorităţile române au pus în practică prevederile Cartei sociale europene revizuite, document ratificat de ţara noastră pe 7 mai 1999. Şi, în consecinţă, obligatoriu de aplicat integral, conform propriilor noastre angajamente de ţară.

      Primul dintre domeniile în care România nu se conformează prevederilor Cartei Europene, se spune în Raport, se numără unul esenţial, cel care priveşte dreptul la o remuneraţie echitabilă. Domeniu considerat problematic şi în precedentul raport din 2010 din cauza faptului că „salariul minimum pe plan naţional era în mod evident unul inechitabil”.   

    „Comitetul reaminteşte faptul că, pentru a asigura un nivel de viaţă decent în acord cu prevederile Cartei, remuneraţia trebuie să fie superioară pragului minimal fixat la 50% din salariul mediu net.”

      Aşa stau lucrurile când salariul minimum net este mai mare de 60% din venitul naţional mediu net. Atunci când salariul minimum se situează între 50-60% din venitul naţional mediu net, fiecărui Stat membru aflat în această situaţie trebuie să-şi asume decizia că salariul respectiv poate asigura un nivel de viaţă decent….

    Comitetul ia notă de eforturile de ameliorare a situaţiei pe termen lung, dar constată că salariul net minimum naţional reprezintă doar 34,32% din venitul mediu net, valoare inferioară nivelului minimal şi nu constituie o remuneraţie decentă în sensul art  4.1 al Cartei”.

     O altă situaţie foarte gravă de non-conformitate cu prevederile Cartei europene, notează Raportul, este că ţara noastră, în ciuda observaţiilor făcute în rapoartele precedente (2007 şi 2010), nu a acţionat în zona prevederilor legale care să facă astfel încât salariaţii, în urma reţinerilor din salariu, să dispună de mijloace corecte de subzistenţă, personal şi pentru membrii familiei pe care-i au în grijă. Se reaminteşte autorităţilor române că „limitarea generală prevăzută de art 198 alineat 1 din Codul muncii – cumulul reţinerilor din salriu nu poate depăşi 50% din salariul net – face să existe în continuare situaţii în care salariaţii nu dispun decât de 50% din salariul minimum net…situaţie care nu le permite asigurarea subzistenţii proprii şi persoanelor aflate în grija lor”.   

 Surse:  http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2015/cr2015_romania_ro.pdf

http://adevarul.ro/news/eveniment/consiliul-europei-acuza-romania-incalcari-serioase-cartei-europene-drepturilor-sociale-1_54c0b803448e03c0fdd74eed/index.html

APLICAREA  JURISPRUDENTEI  CEDO

 In Cauza H. contra Belgia  (Hotărârea din 30 noiembrie 1987)  CEDO  a decis

Par 47. (a) in primul  rand profesiunea  de  avocat a fost  tratata (…) ca profesiune independenta, “Avocatii isi desfasoara activitatea profesionala in mod liber si in interesul justitiei si al adevarului” (art 444 din Codul judiciar). Odata  admis in Barou avocatul este  liber sa practice  sau nu avocatura.                    

Cu exceptia  cazurilor  repartizate  de instante,  el isi alege clientii voluntar si direct, fara nici o interventie a  autoritatii publice; el poate refuza sa  actioneze daca  asa ii dicteaza constiinta ori din alte motive. Raportul care se naste  intre  client  si avocat este un raport civil, contractul putand  fi revocat din din vointa orcarei parti, in ceea ce priveste onorariul, acesta este fixat de avocat, cu responsabilitatea cuvenita practicii [sale]”   ( articolul 459 din Codul Judiciar, si sub conditia acceptului dat  de  client; consiliul Baroului are posibilitatea de  a intervene  in cazul tarifarii excesive ( ibid.)

(b) in al  doilea rand, cabinetul si clientela  avocatului  sunt proprietatea  acestuia  si, ca atare intra in sfera dreptului de proprietate, care  este un drept  civil in sensul  articolului 6 paragraful 1 al Conventiei (vezi mutatis mutandis cazul Van Marle si altii, hotararea din 26 iunie 1986…).

2. Cauza  MATEESCU contra ROMÂNIA  CEDO

                       –Monitorul Oficial, Partea I, nr. 454 din 20.06.2014

                                                ( Hotararea din 14 ianuarie 2014)

Par 20.  Curtea reamintește că articolul 8 din Convenție „protejează dreptul de a dezvoltarea personală, precum și dreptul de a stabili și de a dezvolta relații cu alte ființe umane și lumea de afară ” (a se vedea Pretty c. Regatului Britanie, nr. 2346/02, § 61, CEDO 2002-III),   și că noțiunea de „Viață privată” nu exclude, în principiu, activități de profesionist sau cu natura de afaceri  (a se vedea C. v. Belgia, 07 august 1996 § 25, Rapoarte de Hotărâri și decizii 1996-III).

“ Curtea a statuat în continuare că restricțiile privind înregistrarea ca membru anumitor profesii (de exemplu, avocat sau notar), care ar putea să sa afecteze intr-o  anumită măsură  capacitatea solicitantului de a dezvolta relații cu lumea din afara,  se încadrează fără îndoială în sfera de viața  privata  (A se vedea Campagnano împotriva Italiei, nr. 77955/01, § 54, CEDO 2006-IV).    Mai mult de cazul  recent  Bigaeva v. Grecia, citată anterior, Curtea a statuat că articolul 8 alineatul poate acoperi, de asemenea, ocuparea forței de muncă, inclusiv dreptul de acces la o profesie. și anume cea de avocat (§ 24).

Par 33.  În aceste condiții, Curtea concluzionează că starea de previzibilitate nu a fost îndeplinită și că, în consecință, ingerința nu este în conformitate cu legea.   “A existat o încălcare a articolului 8 din Convenție.”

                In Romania ,

 judecatorul naţional de instanta, mai ales  judecatorul  CCR,    în calitate de prim judecător al C.E.D.O.,  are obligaţia de a asigura efectul deplin si prioritar a normelor Dreptului Uniunii si Jurisprudentei CEDO ca izvor direct de drept, aplicându-le în mod preeminent in apararea  drepturilor grav lezate  ale  avocatilor reclamanti.

         In apararea impotriva  suspendarii din profesia de  avocat prin   asa  zise  acte  administrative  avocatii sunt indreptatiti  sa invoce in fata instantelor nqtionale  si in fata  CCR    urgenta   protejarii unor  drepturi fundamentale  ale omului protejate  prin tratatele internationale  si JURISPRUDENTA CEDO  care  drepturi sunt  incalcate de  barouri  care prin aceste derapaje legislative incalca  drepturile si  interesele legitime, provoaca ingerinte  si ingradiri  de drepturi și libertăți fundamnetale, prin care oamenii ca si avocati   sunt scosi din circuitul juridic civilîncălcându-se flagrant prevederile imperative ale art. 53 din Constituție, constând în:

  • Lipsa proportionalitatii restrangerii unor drepturi si libertati care nu se pot face  decat prin hotarare judecatoreasca  si numai in caz de grave situatii prevenirea de dezastre, desfasurarea instructiei penale care poate  fi dispusa numai daca  este necesara intr-o  societate democratica.  Ori unde  este „proportional”  si  „necesar”  ca de azi niste  oamenii sa moara  de  foame cu drepturile  civile  arestate fara vinovatie si fara judecata in statul de drept prin dispozitii  administrative,   sa  fie scosi din societatea  civila  si marginalizati in asemenea  hal,   incat nici instantele  de judecata  sa nu ia  în discutie  suspendarea  provizorie a  acestor masuri grave  si ilegale.  Neluarea  acestor masuri incalca  si dreptul la instanta  care  din speta de  fata a devenit  iluzoriu instantele neluand masuri pozitive de  suspendare si respectiv  de judecare si  impiedicare a abuzului de drept administrativ.
  • Impiedicarea exercitarii liberă a profesiei de avocat, (”profesie liberală și independentă cu organizare și funcționare autonome”) – art. 1 din Legea nr. 51/1995   si Principiul N r1  din Carta CCBE;
  • Impiedicarea accesului liber, neîngrădit la clientela cu care avem contractat de prestări servicii de asistență juridică, apărare și reprezentare în fața organelor judiciare a instituiilor și a altor entități juridice și fizice”, clientela reprezentând drept de proprietate privată pofund afectat; incalcarea art 1 Protocolul nr 1 la  Conventie – cauza  H contra Belgia  CEDO
  • Impiedicarea dreptului de a dispune de noi înșine, în condițiile în care nu încălcăm drepturile și libertățile altora, ordinea publică Sau bunele moravuri – art. 26 (2) Constituție;
  • ”impiedicarea dreptului la libertate individuală și siguranța persoanei” – (art. 23 (1) (12) din Constituție), afectându-ne siguranța juridică, grefate pe
  • Impiedicarea administrativa a dreptul la muncă ce nu poate fi îngrădit, coroborat cu alegerea liberă a profesiei, a meseriei sau ocupației, precum și a locului de muncă.” – art. 41 (1) Constituție;
  • accesul liber, neîngrădit, sub protecția garanțiilor legale, la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii, acesul la surse legale de existență și la un nivel de trai decent – (art. 45 și 47 (1) din Constituție); JURISPRUDENTA CEDO cauza MATEESCU contra ROMANIA
  • incalcarea Principiul nr 1 din Carta Avocatului european -CCBE  – Independenţa şi libertatea de a asigura apărarea şi consilierea clientului său Avocatul trebuie să fie liber în sens politic, economic şi intelectual atunci când acţionează în cauza clientului său, când acordă consultaţii sau când îşi reprezintă clientul. Aceasta înseamnă că avocatul trebuie să fie independent faţă de stat sau de alte interese puternice şi nu trebuie să permită ca această independenţă să fie compromisă de presiuni nepotrivite din partea asociaţilor săi. Avocatul trebuie să rămână, de asemenea, independent faţă de clientul său dacă avocatul doreşte să se bucure de încrederea terţilor şi a instanţei de judecată. Un avocat nu poate asigura o calitate înaltă a serviciilor sale fără a rămâne total independent de clientul său. Apartenenţa avocatului la o profesie liberă şi autoritatea care derivă din această apartenenţă îl va ajuta sa-şi menţină independenţa. Autoreglementarea profesiei va fi privită ca fiind vitală pentru consolidarea independenţei avocatului. Trebuie menţionat faptul că, în societăţile nedemocratice, avocaţii pot fi împiedicaţi să acţioneze în cauzele  clienţilor lor şi pot fi arestaţi sau executaţi pentru asemenea încercări” –  (Principiul nr 1 Carta  CCBE)

     Expunem  de  asemenea  si  alte  texte legale incalcate de  asemenea aplicari  acte administrative dew  suspendare  din exercitiul profesiei  :

 -art. 1 alin.1 Legea nr.51/1995 „Profesia de avocat este libera şi independenta, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.

-art.2 alin.4 Legea nr.51/1995 -Orice persoana are dreptul sa-şi aleagã în mod liber avocatul.

-art.4 Legea nr.51/1995 -În exercitarea profesiei şi în legatura cu aceasta, avocatul este protejat de lege.

art. 1  Statutul profesiei de avocat

(1) Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare,funcţionare şi conducere autonome, stabilite în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat,republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi aleprezentului statut.

(2) Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii

fundamentale:

  1. a) principiul legalităţii;
  2. b) principiul libertăţii;
  3. c) principiul independenţei;
  4. d) principiul autonomiei şi descentralizării;
  5. e) principiul păstrării secretului profesional

 art.2 Statutul profesiei de avocat

 (1) Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea şi apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, de drept public şi de drept privat.

(2) În exercitarea dreptului la apărare recunoscut şi garantat de Constituţia României, republicată, de lege, de pactele şi de tratatele la care România este parte, avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi soluţionat într-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea părţilor.

art.3 Statutul profesiei de avocat

 (1) În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, prezentului statut şi codului deontologic.

 art.6 Statutul profesiei de avocat

 (1) Libertatea şi independenţa profesiei de avocat sunt principii în baza cărora avocatul promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale clienţilor potrivit Legii şi prezentului statut. Aceste principii definesc statutul profesional al avocatului şi garantează activitatea sa profesională.

(3) Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul.

Nimeni nu poate impune unei persoane un anumit avocat, cu excepţia cazurilor privitoare la acordarea asistenţei judiciare obligatorii sau dis-puse de către organul judiciar, a asistenţei judiciare prin avocat ca formă aajutorului public judiciar şi a asistenţei gratuite. Orice clauză ori convenţie contrară, prohibitivă sau restrictivă este lovită de nulitate absolută.

 

Art. 7. (1) Într-o societate întemeiată pe valorile democraţiei şi ale statului de drept, avocatul are un rol esenţial. Avocatul este indispensabil justiţiei şi justiţiabililor şi are sarcina de a apăra drepturile şi interesele acestora.

El este deopotrivă sfătuitorul şi apărătorul clientului său.

(3) În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restricţii,presiuni, constrângeri sau intimidări din partea autorităţilor sau instituţiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice. Libertatea şi independenţa avocatului sunt garantate de lege.

(4) Independenţa avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său. Avocatul este dator să dea clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii şi să acţioneze numai în limitele legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic, potrivit crezului său profesional.

 

Toate  aceste  PROTECTII LEGALE  sunt DESFIINTATE  ODATA CU ACESTE DECIZII ADMINISTRATIVE   de EXCLUDEREA-SUSPENDARE ACUM DINTR-UN DREPT EXISTENT  AL  AVOCATULUI  SUB PRETEXE ILEGALE DE  SANCTIUNE  PENTRU CA-I ASIGURA  UN DREPT VIITOR SI INCERT CUM ESTE PENSIA, PENSIE PENTRU CARE UNBR/CAA/BAROU EXECUTA AVOCATII LASANDU-I FARA CEL MAI IMPORTANT DREPT AL OMULUI SI CETATEANULUI- DREPTUL LA VIATA (DREPTUL LA SUBZISTENTA).

 Dar ce este si mai grav este faptul ca UNBR/CAA/BAROU INCALCA DREPTURILE  JUSTITIABILULUI LIPSINDU-L DE APARARE IN CAUZA IN CARE ERA REPREZENTAT DE AVOCATUL SAU ALES PANA IN MOMENTUL SUSPENDARII PENTRU NEPLATA A ACESTUIA, CHIAR DACA UNBR sub aparenta legala a ocrotirii dreptului justitiabilui a instituit prin lege  OBLIGAREA AVOCATULUI SUSPENDAT  a asigurarii substituirii (art.54 alin.1 Statutul profesiei de avocat lovit de NULITATE ABSOLUTA conform. art.6 alin.3 Statutul profesiei de avocat, citez,,Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un anumit avocat, cu excepţia cazurilor privitoare la acordarea asistenţei judiciare obligatorii sau dis-puse de către organul judiciar, a asistenţei judiciare prin avocat ca formă aajutorului public judiciar şi a asistenţei gratuite. Orice clauză ori convenţie contrară, prohibitivă sau restrictivă este lovită de nulitate absolută.)

       Deciziile ilegale de  suspendare  din profesie fara  vinovatie  a avocatilor care nu realizeaza  venituri si care sunt ilegal si  exclusi si penalizati financiar si sanctionati drastic in stil  aproape penal cu interzicerea exercitarii profesiei  sunt niste  simple  inscrisuri  administrative unilaterale, dispuse  ca  sanctiuni- fara  vinovatie- de catre Barou pentru motive de  aplicare a disp art 28 lit c din Legea nr  51/1995,  text neconstitutional, care urmeaza   pe  calea   trimiterii exceptei la  Curtea  Constitutionala,  sa aibe de aceasta data o sansa de amitere a  exceptiei de neconstitutionalite si reviriment a practicii CCR fata de  vadita neconstitutionalitate  a  art 28 lit c din Legea nr  51/1995.

       Mai mult deciziile administrative de scoatere a  avocatilor din toate drepturile umane  si profesionale  sunt ilegale  pe  cale  de  exceptie  de ordine publica, deoarece  avocatii  sunt independenti, au cabinete si  nu sunt  subordonatii sau angajatii baroului, nu suntem  functionari publici  si  nu exista niciun fel  raporturi de prepusenie juridica, astfel incat  masurile administrative   sunt ilegale  si  date cu abuz de putere pentru o  executare, cu de la sine putere, prin metode  de  santaj si amenintare cutumiara,   a unor  creante  civile de contributii si penalitati de multe ori exagerate si nedatorate, in conditii  ilegale a fixarii si perceperii lor, adica  fara judecata,   fara  titlu executoriu/ hotarare judecatoreasca definitiva  si irevocabila  in statul de drept,  unde sunt  executati direct in drepturi subiective civile persoanale  la munca libertate,  prin  acte civile  de  abuz  administrativ.

 INALTA  CURTE de CASATIE  si JUSTITIE

 Decizia ICCJ  nr 236/ 17.02.2015   –  ( Dosar ICCJ  nr 4767/1/2012*/a4 )

Cu privire la cererea inculpatului Boldea Mihail prin care a solicitat modificarea controlului judiciar in sensul obligatiei prevazute de art. 215 alin. 2 lit. e Cod procedura penala judecatorul cauzei o gaseste intemeiata.

Conform art. 41 al.1 din Constitutie: „Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si locul de munca este libera”.

Potrivit art. 3 Codul Muncii:

(1)Libertatea muncii este garantata prin Constitutie. Dreptul la munca nu poate fi ingradit.

(2)Orice persoana este libera in alegerea locului de munca si a profesiei, meseriei sau activitatii pe care urmeaza sa o presteze.

(3)Nimeni nu poate fi obligat sa munceasca sau sa nu munceasca intr-un anumit loc de munca ori intr-o anumita profesie, oricare ar fi aceasta.

Pentru a respecta inculpatului Boldea Mihail dreptul la munca care, se considera unul din drepturile fundamentale si inalienabile ale omului, deoarece pentru majoritatea persoanelor munca – este unica sau principala sursa de venit si existenta, inclusiv asigurarea cu pensii la batranete, care cel mai des are o legatura nemijlocita cu munca: de regula, pensiile se stabilesc si sunt calculate in dependenta de activitatea de munca, judecatorul cauzei va admite cererea inculpatului si va inlatura obligatia prev.de art.215 alin. 2 lit. e Cod procedura penala.

     Instanta are convingerea ca o restrangere a dreptului la munca respectiv, de a exercita profesia de avocat, are consecinte grave pentru inculpat si un subiect de drept (individ) frustrat, fara mijloacele necesare de existenta nu ar folosi societatii, dimpotriva, ar dauna. (…) Admite cererea formulata de inculpatul Boldea Mihail privind modificarea continutului controlului judiciar si in consecinta inlatura obligatia prevazuta de art. 215 alin. 2 lit. 2 Cod procedura penala, respectiv aceea de a nu exercita profesia de avocat impusa prin decizia penala nr. 1131 din data de 31.03.2014 pronuntata de ICCJ, prin care s-au modificat dispozitiile incheierii de sedinta din data de 18.03.2014 a Curtii de Apel Iasi

Minuta  deciziei pe  portalul ICCJ: „Admite contestatia formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Iasi impotriva incheierii din data de 06 februarie 2015 pronuntata de Curtea de Apel Iasi – Sectia Penala si pentru Cauze cu Minorul – NCPP in dosarul nr.4767/1/2012*.

Desfiinteaza, in parte, incheierea contestata si, rejudecand: Constata incetata de drept masura preventiva a controlului judiciar luata fata de inculpatii Luchiniuc Aurica, Petrea Elena, Mirica Carmen, Vrinceanu Arthemis Cecilia, Bolboceanu Mihaela Cristina, Vranceanu Tudorel, Mirica Sava-Lucian si Lazar Stefan.

Mentine celelalte dispozitii ale incheierii contestate. Cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea contestatiei formulate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Iasi raman in sarcina statului.

Onorariul partial cuvenit aparatorului desemnat din oficiu pentru intimatii inculpati Boldea Mihail, Luchiniuc Aurica, Vrinceanu Arthemis Cecilia, Bolboceanu Mihaela Cristina, Vranceanu Tudorel, in cuantum de 25 lei, se plateste din fondul Ministerului Justitiei.

Onorariul cuvenit aparatorului desemnat din oficiu pentru intimatii inculpati Lazar Stefan, Petrea Elena, Mirica Carmen si Mirica Sava-Lucian, in cuantum de 100 lei, se plateste din fondul Ministerului Justitiei. Definitiva„.

Fise dosar : http://www.scj.ro/1094/Detalii-dosar?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=4500000000021543

        Amintim ca, Mihail Boldea a fost trimis in judecata, in stare de arest preventiv, in iunie 2012, de procurorii DIICOT – ST Galati pentru fraude imobiliare in valoare de aproximativ un milion euro. Masura arestului preventiv a fost prelungita pe numele lui Mihail Boldea timp de peste un an, fiind eliberat din Penitenciarul Galati in data de 23 noiembrie 2013, data la care ICCJ a respins recursul procurorilor DIICOT formulat impotriva deciziei Curtii de Apel Iasi de eliberare a acestuia.

DIICOT il acuza pe Mihail Boldea ca a coordonat o grupare infractionala cu scopul de a obtine beneficii financiare substantiale prin inselaciune:

Membrii gruparii, printre care Bolboceanu Mihaela Cristina, avocat din cadrul Baroului Galati si Luchiniuc Aurica, fost arbitru din cadrul Curtii de Arbitraj Galati, identificau terenuri si imobile, situate in zone centrale ale municipiului Galati, proprietatea Consiliului Local Galati sau a unor persoane fizice, o parte din imobile fiind indisponibilizate in vederea confiscarii speciale in cauze penale, pe care le treceau in proprietatea altor membri ai grupului. in acest scop, inculpatii au utilizat hotarari judecatoresti falsificate sau pronuntate in baza unor acte false, respectiv hotarari arbitrale, pronuntate in fals. Membrii gruparii instrainau ulterior imobilele catre terte persoane, cumparatori de buna credinta, modalitate in care obtineau beneficii financiare substantiale

Sursa : http://www.luju.ro/magistrati/instante/in-ciuda-diicot-inalta-curte-i-a-ridicat-lui-mihail-boldea-interdictia-de-a-practica-avocatura-instanta-suprema-a-apreciat-ca-ex-parlamentarului-trimis-in-judecata-de-diicot-ii-sunt-incalcate-flagrant-drepturile-o-restrangere-a-dreptului-de-a-exercita-pro

                  © Av. Anghelus Ion Gabriel               Tel 0721736034

11

http://www.informatorulbt.ro/diavolii-in-roba-sau-omerta-avocatilor-condamnati-penal/

Articolul jurnalistic

„Diavolii în roba” sau

Omerta avocatilor condamnati penal”

Sursa : http://www.informatorulbt.ro/diavolii-in-roba-sau-omerta-avocatilor-condamnati-penal/

Apr 6, 2015

Vizualizari 1 652

ULUITOR! Zeci de avocați din cel puțin șapte județe, foști judecători sau executori judecătorești, au fost condamnați penal pentru diverse infracțiuni. Cu toate acestea, condamnații continuă să jubileze cu vocația și profesia de avocat. Barourile îi apără și îi acoperă. Mai mult chiar, deși a fost reținută de DNA, o avocată este propusă șef la Baroul București. Diavoli în robă din județele București, Iași, Bihor, Teleorman, Argeș, condamnați pentru corupție, dare sau luare de mită, trafic de influență, fals intelectual și uz de fals, înșelăciune sau spălare de bani, continuă să apere infractorii la diverse instanțe, protejați fiind de Barouri. Infractorii apără infractori. Omerta lor a fost spartă în Săptămâna Patimilor. Redăm mai jos analiza unui distins avocat, astfel cum a fost transmisă în exclusivitate publicației noastre, necenzurată. Inversăm doar, puțin, ordinea abordării, din motive de coerență jurnalistică. Citiți și vă minunați!

Saptamana Patimilor exprima perioada de la Florii pana in Sambata cea Mare inclusiv. Conform randuielilor canonice, in aceasta saptamana se ajuneaza pana spre seara. Caracteristica esentiala a acestei saptamani sunt Deniile.
Voi incerca sa adaptez un pic la profesia de avocat


Latura spirituala

Luni, in Saptamana Patimilor, se face pomenirea patriarhului Iosif, vandut de fratii sai cu treizeci de arginti. El este o preinchipuire a lui Hristos, care a fost vandut de Iuda. Acuzat de desfranare, ajunge in temnita. In urma talmacirii unor visuri, este scos din inchisoare si pus administrator peste tot Egiptul. Stapanirea lui Iosif peste Egipt era o prefigurare a biruintei lui Hristos asupra pacatelor lumii.

O pagină din lista neagră a condamnaților cu robă

In fiecare an, zeci de avocati sunt urmariti penal sau trimisi in judecata de catre Directia Nationala Anticoruptie si cu toate acestea, ei continua sa profeseze linistiti.
Spre deosebire, magistratii sunt suspendati din functie imediat ce s-a pus in miscare actiunea penala impotriva lor – indiferent de ce acuzatii le sunt aduse sau ca au sau nu legatura cu profesia – iar la condamnarea definitiva ei sunt exclusi din magistratura. Numai in 2013 – in doar 4 luni – DNA a trimis in judecata, a inceput urmarirea penala sau a arestat preventiv nu mai putin de 9 avocati (mai jos extrase din comunicatele DNA pe 2013):

– 18 ianuarie – ZAMFIRACHI ADRIAN RICHARTT, avocat suspendat la Baroul Bucuresti, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de complicitate la luare de mita. (trimis in jduecata pe 17 aprilie)

– 14 martie (in cazul celor doua judecatoare de la Tribunalul Bucuresti) – PETRE DANIEL COSTEL, avocat in Baroul Bucuresti, in sarcina caruia s-au retinut urmatoarele infractiuni: complicitate la infractiunea de luare de mita; complicitate la infractiunea de cumparare a influentei; dare de mita / RADUCAN ILEANA ALINA, avocat in Baroul Dolj, in sarcina careia s-auretinut doua infractiuni de dare de mita

– 11 aprilie 2013 – cercetari penale fata de inculpatul CHIVARI HORIA IOAN, avocat in Baroul Bihor, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de trafic de influenta.

– 11 aprilie 2013 – trimiterea in judecata – ARDEIAS LIVIU, avocat in cadrul Baroului Teleorman, arestat preventiv in lipsa, in sarcina caruia s-au retinut urmatoarele infractiuni: asociere in vederea savarsirii de infractiuni, inselaciune, cu consecinte deosebit de grave, tentativa la doua infractiuni de inselaciune, cu consecinte deosebit de grave, fals intelectual prevazut in Legea contabilitatii / COCAINA MIHAI-ANDREI, avocat in cadrul Baroului Arges, in sarcina caruia s-au retinut urmatoarele infractiuni: asociere in vederea savarsirii de infractiuni,  inselaciune cu consecinte deosebit de grave, tentativa la infractiunea de inselaciune, cu consecinte deosebit de grave

12 aprilie 2013 – trimiterea in judecata – PIPERNEA DAN CALIN, executor judecatoresc la data faptelor, in prezent, avocat in cadrul Baroului Iasi, in sarcina caruia s-au retinut urmatoarele infractiuni: abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul a obtinut pentru sine sau
pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinte deosebit de grave, doua infractiuni de fals intelectual, in legatura directa cu o infractiune asimilata celor de coruptie, instigare la fals intelectual, in legatura directa cu o infractiune asimilata celor de coruptie, doua infractiuni de
spalare de bani, in legatura directa cu o infractiune asimilata celor de coruptie

14 aprilie 2013 – PETRE DANIEL-COSTEL, avocat in Baroul Bucuresti, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de trafic de influenta in forma continuata (doua acte materiale)

17 aprilie 2013 – acte de urmarire penala fata de PASCU MIHAI-CLAUDIU, avocat la Baroul Dolj, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de trafic de influenta si complicitate la luare de mita. Si lista poate continua.

ZIUA TRADARII ÎN AVOCATURĂ

Reținută de DNA, propusă la șefia Baroului București

Ne vom referi la cei care au tradat in avocatura, fie prin fraternizarea cu Baroul Bota, fie prin savarsirea de infractiuni.

Tradarea profesiei de catre avocat Voicu Laura prin incredintarea unui mandat unei persoane fara drept de exercitare a profesiei de avocat. Baroul București a publicat, pe site-ul oficial, decizia privind validarea candidaturilor pentru funcția de Decan, dar și pentru celelalte funcții din cadrul Baroului. Interesant – sau revoltător, depinde cum vreți să o luați – este că și avocatul Laura Voicu, nimeni alta decât cea care a trădat profesia, se numără printre cei 16 candidați la șefia celui mai important Barou al țării. În urmă cu câteva săptămâni, aceasta a fost reținută pentru 24 de ore de către DNA pentru favorizarea înfăptuitorului și instigare la practicarea avocaturii clandestine, o anomalie pe care mulți Decani, mai vechi sau recent înscăunați, își propun să o eradicheze. Ei bine, cu toate că a trădat profesia de avocat, Voicu are tupeu și clamează această demnitate.

A doua categorie care a tradat profesia de avocat: condamnatii penali

Romania este tara in care un avocat condamnat definitiv pentru coruptie ramane in profesie si continua sa pledeze linistit in instanta. Din cauza unor prevederi legale neclare si permisive, dar si cu protectia colegilor avocati din conducerile Barourilor in mana carora sta „excluderea din
profesie”, avocatii dovediti corupti isi vad linistiti de treaba. Fostul judecator, actualul avocat Florin Costiniu – condamnat pentru coruptie in dosarul „Voicu” – a pledat fara probleme intr-un caz pe care, culmea, el insusi l-a stramutat pe vremea cand era inca magistrat. Acum, dupa condamnarea definitiva pentru coruptie, Florin Costiniu va continua sa ramana in profesia de avocat cel putin pentru viitorul apropiat. Decizia privind viitorul profesiei sale de avocat sta in mana colegilor din conducerea Baroului, cei care pot trece cu vederea faptele de coruptie si „pe alte considerente” il pot pastra in avocatura.

VEZI MAI JOS CUM AVOCATUL MIRCEA TIBA DIN ORADEA A FOST CONDAMNAT PENTRU CORUPTIE IN 2010, DAR A FOST PASTRAT DE BAROU IN PROFESIE SI PLEDEAZA IN INSTANTA CHIAR SI IN PREZENT

UN IMPORTANT SI CUNOSCUT AVOCAT – DORU BOSTINA – CONDAMNAT DEFINTIV IN 2012 PENTRU FALS SI UZ DE FALS A FOST PASTRAT IN AVOCATURA DE CONDUCEREA BAROULUI SI PLEDEAZA NELINISTIT SI IN PREZENT

AVOCATUL CATALIN VASILATEANU, SOTUL UNEI JUDECATOARE DE LA TRIBUNALUL BUCURESTI – CONDAMNAT IN FEBRUARIE 2013 LA INCHISOARE CU EXECUTARE – INCA E PASTRAT IN TABLOUL AVOCATILOR CA „AVOCAT DEFINITIV”

FOSTUL JUDECATOR DE LA CURTEA SUPREMA, IN PREZENT AVOCAT IN CADRUL BAROULUI BUCURESTI,FLORIN COSTINIU A FOST CONDAMNAT DEFINITIV, IN CAZUL „VOICU”, LA PATRU ANI DE INCHISOARE CU SUSPENDARE PENTRU FAPTE DE CORUPTIE. INAINTE DE DECIZIA DEFINITIVA, COSTINIU FUSESE CONDAMNAT SI IN PRIMA INSTANTA, INSA ACEST LUCRU NU L-A OPRIT CA AVOCAT SA PLEDEZE INTR-UN CAZ IN CARE, CULMEA, TOT EL DADUSE O DECIZIE PE VREMEA CAND ERA INCA JUDECATOR (INAINTE DE TRIMITEREA IN JUDECATA IN CAZUL VOICU).
Florin Costiniu, condamnat definitiv pentru coruptie – cu pensie de magistrat de 16.000 de lei este si in continuare avocat

Pe scurt, in momentul cand s-a declansat actiunea penala din dosarul Voicu, pe numele sau, judecatorul Florin Costiniu s-a pensionat din magistratura cu o pensie lunara de 16.000 de lei si s-a facut avocat.

Apoi, chiar daca a fost condamnat pentru coruptie in prima instanta, Costiniu a continuat sa pledeze ca avocat, iar acum, dupa condamnarea definitiva si irevocabila pentru coruptie, Costiniu va continua sa ramana in profesia de avocat cel putin pentru viitorul apropiat.

Situatia avocatului fost-judecator Florin Costiniu a ridicat si a adus inactualitate o problema serioasa a sistemului: avocati condamnati penal care, pe baza unor prevederi legale neclare si permisive, dar si cu protectia colegilor avocati din conducerile Barourilor, raman in profesie
si pledeaza mai departe fara probleme in instanta. Costiniu a fost gasit vinovat pentru complicitate la trafic de influenta si condamnat definitiv la patru ani de inchisoare cu suspendare. Inainte de aceasta sentinta, Costiniu fusese condamnat la fel si in prima instanta, insa acest lucru nu l-a impiedicat sa pledeze mai departe in instanta.

APAR DOUA INTREBARI: DE CE NU A FOST SUSPENDAT DIN FUNCTIE COSTINIU DUPA CONDAMNAREA DIN PRIMA INSTANTA SI CE SE INTAMPLA IN CONTINUARE CU PROFESIA SA DE AVOCAT DUPA CONDAMNAREA DEFINITIVA PENTRU CORUPTIE?
Legea neclara, „chichita avocateasca” si ajutorul colegilor din conducerea Baroului = scaparea avocatilor condamnati penal

Legile si normele care guverneaza profesia de avocat au prevederi pentru astfel de situatii – suspendare sau excludere din profesie, insa diavolul sta in detalii. Textul nu este suficient de clar si lasa la latitudinea avocatilor din conducerea Baroului sa aprecieze soarta unui coleg avocat
din barou.

Legea avocaturii, legea 51/1995, precum si statutul avocatului spune despre calitatea de avocat ca inceteaza in cazul unei infractiuni sau fapte penale ce il face pe avocat „nedemn de functie”.

Potrivit aceleiasi legi, (art. 14) „Este nedemn de a fi avocat: (…) a) cel condamnat definitiv prin hotarare judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoare pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei”. (n.r. sublinierea apartine redactiei).

La fel si in cazul suspendarii, statutul avocatului vorbeste despre posibilitatea suspendarii din profesie. Se spune ca Baroul „poate” suspenda avocatul condamnat pentru „infractiuni de natura sa atinga prestigiul profesiei”

Cu toate acestea, in lege nu este definita expresia de „prestigiu al profesiei” si nici nu se explica ce inseamna o fapta „de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei”. Astfel, aceasta prevedere ramane la interpretarea Consiliului Baroului din care avocatul face parte.

Acest Consiliu este cel care, practic, decide daca suspenda si/sau exclude din profesie un avocat. Mai exact, avocatii din Consiliul Baroului apreciaza daca faptele pentru care s-a dat condamnarea aduc „atingere prestigiului profesiei” si tot acesti avocati decid daca avocatul
condamnat, avocat din randurile aceluiasi Barou, este exclus din profesie. In practica, aceste aprecieri de obicei ajung sa trateze mai multe aspect (ce nu tin neaparat de faptele pentru care avocatul este condamnat) si nu se rezuma doar la a lua act de faptul ca avocatul in cauza este condamnat definitiv, mai ales pentru fapte de coruptie.

Cu alte cuvinte, Consiliul poate considera ca faptele pentru care un avocat a fost condamnat, indiferent daca sunt de coruptie sau nu, nu aduc atingere prestigiului profesiei si mentine avocatul in profesie, liber sa pledeze mai departe in instanta, desi condamnat penal.

Ce se intampla in continuare cu profesia avocatului Costiniu?

Decanul Baroului Bucuresti, cel mai mare barou de avocati din tara, a explicat pentru HotNews.ro ce urmeaza sa se intample in cazul avocatului fost-judecator condamnat Florin Costiniu si cum decide Consiliul Baroului cine este exclus din magistratura sau nu.

„Deocamdata nu am primit din partea instantei hotararea definitiva. Numai dupa redactarea motivelor care au condus la condamnarea sa putem sa ne pronuntam. Consiliul Baroului Bucuresti va analiza daca condamnarea sa afecteaza sau nu profesia de avocat – actiunile pentru care a fost condamnat. Daca se constata ca aceste actiuni afecteaza profesia de avocet se poate proceda la excluderea din profesia de avocat. Sau poate sa aiba si alta solutie, de mentinere in corpul avocatilor daca se confirma ipoteza ca actiunile sale nu au afectat profesia de avocat”, a explicat Ilie Iordachescu.

„Pe ce criterii se judeca… In ipoteza in care se constata ca infractiunile au fost exercitate in timpul unei prestatii avocatiale, atunci in mod inevitabil se analizeaza in ce masura a fost afectata profesia de avocat. Al doilea criteriu, daca infractiunea este de coruptie – in ce masura a afectat profesia. Aceste aspecte sunt analizate de catre Consiliu, dar numai in baz considerentelor din hotararea instantei”, a mai spus Iordachescu.

Cum apreciaza Baroul soarta profesiei unui coleg condamnat penal:”Avocatul poate explica in fata consiliului referitor la infractiunea pentru care a fost condamnat”

HotNews.ro i-a cerut decanului Baroului Bucuresti sa explice ce inseamna „prestigiul profesiei”, termenul vag si nedefinit din lege, si sa aprecieze daca o infractiune de coruptie este sau nu de natura sa afecteze acest prestigiu. „Prestigiul profesiei poate fi afectat tocmai prin infractiunile
savarsite. In cazul de fata, domnul Costiniu a fost condamnat pentru infractiuni de coruptie, deci poate sa afecteze prestigiul profesiei. O infractiune de coruptie afecteaza prestigiul profesiei. De regula infractiunile de coruptie constatate de catre instante prin hotarari definitive afecteaza prestigiul profesiei”, este de parare Ilie Iordachescu.

Decanul Baroului Bucuresti sustine totusi ca orice decizie se „raporteaza la hotararea instantei” si ca exista posibilitatea convocarii „avocatului pentru a explica in fata Consiliului referitor la infractiunea pentru care a fost condamnat.

Poate fi pastrat un avocat in profesie, desi a fost condamnat pentru fapte de coruptie?

„Da. Sunt luate in analiza si alte considerente. Daca de exemplu a avut reclamatii, daca se face vinovat de vreo abatere disciplinare. Sunt luate in considerare multe aspecte. Noi avem si comisie de disciplina care analizeaza diverse reclamatii si, in cadrul dosarului profesional, sunt
aspecte si inscrisuri referitoare la sanctiuni disciplinare”, a declarant decanul ilie Iordachescu.

De ce nu a fost suspendat din functie avocatul Costiniu dupa prima sentinta in care a fost condamnat pentru coruptie?

In ceea ce priveste situatia lui Florin Costiniu inainte de condamnarea definitiva de luni si de ce nu a fost suspendat din functie desi fusese condamnat in prima instanta, decanul Baroului Bucuresti a explicat ca o astfel de masura nu a fost luata niciodata in cazul avocatilor din Barou
si ca, pentru a nu discrimina, nu s-a luat nici in cazul lui Costiniu.

„Domnul Costiniu nu a fost suspendat pentru ca, in mod constant, Consiliul Baroului Bucuresti a apreciat ca fiecare avocat cercetat beneficiaza de prezumtia de nevinovatie pana la ramanerea definitva a hotararii. In cazul de fata, tinand cont ca Baroul, nici in precedentele cazuri nu a procedat la suspendarea altor avocati, s-a luat in considerare principiul nevinovatiei. Sa nu existe o discriminare intre alti avocati care nu au fost suspendati. Textul de lege nu obliga Consiliul Baroului la suspendare, ci ii ofera o posibilitate. Scrie ca „poate”. Pana acum, in timpul urmaririi penale si a judecarii, niciun avocat al Baroului Bucuresti nu a fost suspendat vreaodata din functie”, a explicat Iordachescu.

Cati avocati au fost exclusi, totusi, din profesie ca urmare a deciziilor definitive din instanta?

„De-a lungul timpului au fost exclusi, zic eu, destui avocati in conditiile in care s-a constatat de catre Consiliul ca a fost afectata imaginea profesiei de avocat. Nu am numar in momentul de fata sa va dau. Sunt exclusi, sa stiti. Cazul cel mai recent este acum doua saptamani, cu un avocat – Sever Teodorescu – care a fost exclus. El a fost condamnat la patru ani cu detentie”, a declarat Iordachescu.

Cu toate acestea, exista cazuri – unele celebre – in care avocati din Baroul Bucuresti au ramas in profesie (ca urmare a deciziei Baroului), desi au fost condamnati penal, iar unii chiar profeseaza fara probleme.

Cazul celebrului avocat Bostina – condamnat penal in 2012, pastrat in profesie de conducerea Baroului

Unul dintre cele mai rasunatoare cazuri este cel al avocatului Doru Bostina, condamnat definitiv la inceputul anului 2012 la 3 luni de inchisoare cu suspendare si termen de incercare de 2 ani si 3 luni pentru fals in inscrisuri si uz de fals. Cu toate acestea, Baroul Bucuresti a decis sa-l pastreze in profesie pe avocatul Bostina.

„Acest caz se afla in momentul de fata pe rolul Consiliului UNBR. Exista o contestatie formulata de catre presedintele UNBR (n.r. avocatul Gheorghe Florea) impotriva hotararii pronuntate de Consiliul Baroului Bucuresti care a decis, dupa cate imi aduc eu aminte, mentinerea domnului Bostina pe tabloul avocatilor. A existat contestatia si aceasta se afla acum pe rolul Consiliului UNBR. Pana se solutioneaza contestatia, domnul Bostina ramane in continuare avocat”, a explicat decanul Baroului Bucuresti, Ilie Iordachescu.
Avocat condamnat la inchisoare cu executare, inca „avocat definitiv” pe tabloul Baroului: „Instanta nu a trimis inca hotararea. Consiliul poate decide si mentinerea in profesie, nu neaparat excluderea”.
Avocat condamnat la inchisoare cu executare, cu soție judecator
O alta situatie asemanatoare are in prim plan un avocat condamnat la inchisoare cu executare, sotul unei judecatoare de la Tribunalul Bucuresti, dar care si in prezent figureaza ca avocat definitiv in Tabloul Avocatilor din Baroul Bucuresti.
Astfel, avocatul Catalin Vasilateanu a fost condamnat in februarie 2013 la 3 ani de inchisoare cu executare pentru trafic de influenta – o infractiune de coruptie care, dupa cum a apreciat decanul Baroului Bucuresti, afecteaza „prestigiul profesiei”. Cu toate acestea, avocatul Catalin Vasilateanu inca figureaza ca avocat definitiv.

„In mod sigur instanta nu a trimis hotararea pentru a fi luata in discutie de catre Consiliu. Consiliul, in momentul in care primeste o asemenea instiintare, obligatoriu ia in discutie la prima sedinta de judecata. Dar Consiliul poate decide si mentinerea in profesie, nu neaparat excluderea”, a declarat decanul Baroului Bucuresti, avocatul Ilie Iordachescu.

Avocatul din Oradea condamnat pentru corupție, spălat tot de Barou

Avocat din Oradea, condamnat pentru coruptie in martie 2010, pledeaza in prezent dupa ce a fost pastrat de Barou in profesie.

Cazuri de avocati condamnati penal nu sunt doar la Baroul Bucuresti, ci peste tot in tara. Un caz exemplar este cel al unui avocat din Oradea – condamnat definitiv la 4 ani de inchisoare cu suspendare pentru trafic de influenta, in continuare avocat pledant in cadrul Baroului Bihor.

In martie 2010, avocatul Mircea Tiba din Oradea era condamnat definitiv la 4 ani de inchisoare cu suspendare pentru savarsirea infractiunii de traffic de influenta. La acel moment, potrivit presei locale, se discuta posibilitatea excluderii sale din profesie, insa in prezent, la peste 3
ani de la momentul condamnarii, Mircea Tiba este in continuarea avocet pledant.

Contactat de HotNews.ro, Mircea Tiba a confirmat ca este in continuare avocat si ca in 2010 Consiliul Baroului Bihor a decis sa-l pastreze in profesie, cu tot cu condamnarea sa pentru coruptie.

„In cazul meu asa s-a decis prin hotararea Baroului. Exista o dispozitie care impune ca Baroul sa analizeaze daca prin decizia instantei nu se dispune interdictia de a profesa. Instanta nu a dat o interdictie de a profesa. Baroul a decis ca nu se impune excluderea profesiei”, a spus
Tiba. Baroul a apreciat ca nu se impune excluderea din avocatura, desi a fost condamnat pentru fapte de coruptie.
Decanul Baroului Bihor, avocatul Cristian Domocos, a explicat pentru HotNews.ro ca s-a luat decizia de pastrarea a avocatului Tiba in profesie desi a fost condamnat pentru coruptie pentru ca a fost analizata „situatia in ansamblu”. „Dilema pe care a avut-o atunci Consiliul, la momentul respectiv, era daca doar ia act si dispune evacuarea (n.r. din profesie) sau poate aprecia in ce conditii condamnarea este sau nu de natura de a justifica excluderea avocatului respectiv. Consiliul a analizat si a apreciat ca nu se impune excluderea din avocatura”, a declarat pentru HotNews.ro Cristian Domocos.
Intrebat daca infractiunea de coruptie nu este una de natura sa atraga dupa sine si excluderea din profesie, decanul Baroului Bihor a precizat ca doar Consiliul decide prin vot si a aratat cu degetul spre instanta de judecata care putea dicta – pe langa anii de inchisoare – si interdictia
de a profesa, lucru pe care nu l-a facut insa.

Cum ajunge „Situatia de ansamblu” sa cantareasca mai mult decat fapta de coruptie

„Consiliul este cel care apreciaza”, sustine Domocos, decanul Baroului Bihor. „Eu, ca decan, nu pot spune, ar insemna sa ma antepronunt. Doar Consiliul decide si o face in baza votului. Cand Consiliul analizeaza situatia unui avocat, analizeaza situatia de ansamblu, nu doar raportat la
hotararea de condamnare. La momentul acela, acel Consiliu a apreciat ca nu se impune excluderea din avocatura”, a precizat Domocos.

Ce inseamna situatia de ansamblu? „Trebuie sa ai in vedere cariera acelui avocat, comportamentul lui, modul in care e privit intre colegi. Sunt o serie de factori, pana la urma discutam de un om, nu de o ecuatia matematica”, sustine decanul Baroului Bihor.

„Este dreptul Consiliului sa aprecieze. Daca instanta penala ar fi considerat ca nu s-ar mai fi impus sa profeseze, insasi instanta prin decizia din condamnare putea sa interzica avocatului in cauza sa profeseze pe un anumit numar de ani, dar nu a facut-o. Asta inseamna ca a lasat la
latitudinea Consiliului”, a mai spus Domocos precizand ca „in cadrul Baroului Bihor, cazul domnului Tiba a fost singurul de acest caz”.

Redacția

http://www.informatorulbt.ro/diavolii-in-roba-sau-omerta-avocatilor-condamnati-penal/

11

 06.04.2015 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s