FORTA RENASTERII JUSTITIEI ROMANE – Buna-credinta este „sabia cu doua taisuri”, cu care justitia”reteaza” „lantul slabiciunilor umane” si cu care imparte dreptatea zi de zi, este „instinctul ancestral de conservare al omului privit sub specie juris” si prin urmare, ramane singura cale sigura catre DREPTATE.


Iisus din Nazaret Filmul Regia Franco Zeffirelli Partea 33 din 37
http://embed.trilulilu.ro/video-film/iisus-din-nazaret-filmul-regia-franco-zeffirelli-p-20


FORTA RENASTERII JUSTITIEI ROMANE

© Copyright avocat ANGHELUS.  ION GABRIEL

(Toate drepturile rezervate*) Tel 0721736034

                     DEONTICA BONA FIDES
(„Paradigma psihologica a bunei credinte in statul de drept „)

https://avocatanghelus.wordpress.com/2012/02/27/deontica-bona-fides/

.

CIBERNETICA STRUCTURALA BONA FIDES

(John Angel)  alias   Avocat Ion Gabriel Anghelus

Cuprins:

A .II –METAFIZICA DINAMICII FUNCTIONALE BONA – FIDES
( CIBERNETICA STRUCTURALA A BUNEI CREDINTE )
B . III – STRUCTURILE APLICATIVE ALE DEONTICII B O N A – F I D E S
( DEONTOLOGIA BONA – FIDES – metateorii si pragmatism socio – juridic)
– CRITERIUL DEONTIC BONAFIDES
– ETIOLOGIA CONFLICTULUI PRIMAR :
„ BONA FIDES versus ABUSUS „
DEONTOLOGIA LEGALA SI SOCIO-PROFESIONALA

A.II CIBERNETICA STRUCTURALA BONA FIDES

Nota Bene:

Cibernetica- definitio: ” stiinta studiului matematic al legaturilor, comenzilor si controlului in sistemele tehnice si in organismele vii d.p.d.v. al
analogiilor formale”

Descifrarea intimitatii functionale a bunei credinte in toata complexitatea sa dinamica implica exprimarea ei intr-o noua paradigma a stiintei moderne care sa surprinda toate dimensiunile sale de interrelationare cu stiinta juridica, psihologia, morala ( etica, deontologia ) axiologia, teologia, sociologia.

Studiile statice, unilaterale ale bunei credinte ne releva ingustimea metodologiei desuete care s-a dovedit lipsita de suplete si plina de ineficienta in legitimarea unor teorii pozitive privind EXPLICAREA CONDUITEI UMANE din perspectiva pragmatismului solutiilor tehnice in stiinta si practica juridica moderna .

Impactul psiho – moral in mediul juridic al bunei credinte a fost intuit inca din vechime de insusi Cicero.
Acesta definea buna credinta sub forma a doua conformitati: VERITAS ( sinceritatea in cuvinte ) si CONSTANTIA ( fidelitatea in angajamente) adica pur si simplu existenta a doua stari de concordanta – conformitatea intre ceea ce omul gandeste si ceea ce el afirma ( veritas) si conformitatea intre cuvintele si faptele sale (constantia ).
Tot Marcus Tullius Cicero a fost acela care a dezvaluit pentru prima data substratul psihologic al bunei credinte printr-o reflectie juridica ramasa nepieritoare :
„ ADEVARATA BUNA CREDINTA se bazeaza pe INTENTIE , nu pe VORBE „
( semper autem in fide quid senseris, non quid dixeris cogitandum).
Efectul miraculos al acestei maxime juridice emisa de acest geniu intuitiv il regasim intact in chiar Codul nostru Civil.
Art.970 alin.1 rap. la art.977 Cod civil :„ Conventiile trebuie executate cu buna credinta „ – „ Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor iar nu dupa sensul literal al termenilor”.
Este limpede ca buna credinta este o matrice genetica a constiintei sociale, o a perenitatii adevarurilor cunoasterii umane din toate timpurile.
Ca institutie juridica, dinamica trebuie privita ca un concept bipolar cu doua fatete antitetice – buna si reaua credinta.

Definitio :
Lato sensu , buna credinta este acea atitudine psihica, comuna tuturor oamenilor, intemeiata fie pe bona fides, fie pe mala fides, prin care un subiect de drept respecta sau, dimpotriva eludeaza conditiile perfectionarii unui raport juridic determinat, in diferitele sale secvente de desfasurare.

Stricto- sensu , bona fides este acea intima atitudine psihica a unui subiect de drept intemeiata pe INTENTIA DREAPTA, DILIGENTA, LICEITATE, ABTINEREA DE LA LEZARE prin care acesta CREDE CU CONVINGERE ( corecta sau eronata) ca respecta conditiile perfectionarii unui raport juridic determinat.
Reversul bunei credinte – reaua credinta ( mala fides ) – devine acea intima atitudine, psihica a unui subiect de drept intemeiata pe REA INTENTIE, IMPRUDENTA GRAVA, ILICEITATE, TENDINTA DE PREJUDICIERE, prin care se eludeaza conditiile normale ale perfectionarii unui raport.

Buna credinta cuprinde concepte psihologice de intentie si de credinta si isi are izvorul intr-un complex de fapte psihologice exteriorizate ulterior, prin valorile morale ale onestitatii – honestum – care se convertesc in valori juridice – bona fides – ori de cate ori intra sub incidenta unui raport juridic, consecinta fireasca a concentrivitatii dinamice a matricelor lor , Dreptul si Morala (vezi B entham).

Ansamblul dinamic de fapte psihologice intrinseci bunei credinte valorizeaza axiologic preceptele morale in care isi au originea sunt urmatoarele :

Sfera moralei –

ONESTITATEA- honestum.
Adica fapte psihologice cu impact moral ( conduita morala):

1. LOIALITATEA – sinonima cu probitatea, ca fapt psihologic de constiinta care se refera la observarea riguroasa a indatoririlor morale, respectarea unei conduite drepte, conducand la increderea reciproca intre membrii societatii.
2. PRUDENTA – fapt psihologic de constiinta care determina persoana umana de a prevedea greselile si pericolele.
3. ORDINEA – fapt psihologic ce presupune canalizarea faptelor omului in limitele normelor stabilite in viata sociala.
4. TEMPERANTA – fapt psihologic care pondereaza dorintele si pasiunile limitandu-le la ceea ce este permis de principiile eticii.

Sfera dreptului
BUNA CREDINTA -bona fides.
Adica, fapte psihologice cu impact juridic ( conduita juridica)

1. INTENTIA DREAPTA – fapt psihologic corespondent loialitatii; implica probitatea, adica absenta dualului, fraudei, violentei, precum si fidelitatea in angajamente. Atentie – ignoranta corecta, justificata poarta numele de eroare scuzabila in drept si nu exclude intentia dreapta adica buna credinta a subiectului de drept cu conditia sa fie o eroare fara culpa.
2. DILIGENTA – corespondenta a prudentei determina savarsirea la timp de acte sau fapte cu prevederea rezultatului circumscris in limitele legii.
3. LICEITATEA – fateta juridica a faptului psihologic al ordinii ca valoare morala.
4.ABTINEREA DE LA LEZARE sau de la PREJUDICIEREA ALTUIA – cu ocazia instrumentarii actului juridic sau cu ocazia perfectionarii unui raport juridic. Este corespondentul faptului psihologic al temperantei si isi are originea in preceptul juridic roman „ Alterum non laedere „.

Sintetic,

bipolaritatea antitetica a fatetelor psihologice poate fi descrisa astfel:

ONESTITATEA / NEONESTITATEA :

loialitatea / neloialitatea …
prudenta / imprudenta …
ordinea / dezordinea …
temperanta / exaltarea .

BUNA CREDINTA / REAUA CREDINTA :
intentia dreapta / rea intentie …
diligenta / imprudenta grava …
liceitatea / iliceitatea …
abtinerea de la prejudiciere / tendinta de lezare, prejudicierea.

Esential este ca in anumite raporturi juridice buna credinta constituie chiar „ mobilul justificativ” al actelor, al acestei relatii juridice ( principiile oficialitatii, consensualismului, etc.)
Louis Josserand, pe la 1928 afirma urmatoarele : „ mobilele justificative ale actelor juridice se rezuma la aceasta notiune de buna credinta in care ele se topesc pana cand isi pierd individualitatea „.
Este limpede ca atitudinea concreta a omului este data pana la urma de faptul psihologic al vietii sale interioare , ceea ce impregneaza implacabil si actul exterior de conduita al acestuia, lucru de altfel usor decelabil prin mijloace obisnuite de investigare .
Este deja un truism pentru practicienii dreptului.

Iesirea din tautologie a stiintei juridice implica recunoasterea urmatorului adevar simplu : atat buna cat si reaua credinta, ca atitudini intime ( psihice ) ale omului desconspira forma psihica de organizare volitiva a subiectului „investigat”.
Aceasta atitudine psihica si secventiala, mai devreme sau mai tarziu „ tradeaza „ pur si simplu subiectul si pozitia acestuia fata de faptele sale si urmarile acestora.
Este o realitate incontestabila a naturii psihologice umane pe care psihologia judiciara si psihanaliza le-a clarificat demult, deceland aceste constante psihice indiferent de natura bogatiei si plasticitatii psihice inepuizabile a individului uman.

Aceasta TRADARE PSIHOLOGICA a subiectului judiciar se poate intampla oricand: –ANTERIOR, IN TIMPUL sau POSTERIOR realizarii faptei sau actului respectiv, deoarece omul ca fiinta sociala trebuie sa se raporteze implacabil la niste norme axiologice, morale mai ales juridice (aplicabile in speta), indiferent ca sunt cunoscute mai mult sau mai putin de catre sine sau chiar de catre semenii sai.
Aceasta „TRADARE SIMPTOMATICA „ poate fi usor verificata la nivelul schemei bio-feedback a determinismului secvential pe scala actiunii umane.

Feedback-ul secvential ne indica urmatorii itemi* scalari in interiorul perioadei INTERNE si ulterior a perioadei EXTERNE a actiunii umane :

A- actiunea /perioada interna: *
( intima convingere* ; deliberarea; decizia)

B-actiunea exterioara:**/perioada externa:**

/>>/deliberarea,*> motiv* >scop*> mijloc* //decizia // >efectul**>deliberarea efect**> verificare efect motiv**> evaluare mijloc**>evaluare efect*>decizia** >> conexiune inversa/>>/

Este de retinut ca perioada „interna”, are anumite determinari secventiale ale actului de conduita distingandu-se chiar „ secvente interne”, psihice ale actului respectiv :
A –” in constiinta va apare ideea de a actiona onest sau nu, conform sau nu cu preceptele morale si juridice si tot in constiinta apare reprezentarea urmarilor acestei atitudini ( intima convingere). Constiinta DELIBEREAZA asupra savarsirii faptei si asupra tuturor motivelor care pot determina luarea unei hotarari si tot constiinta este cea care va decide daca modul de actiune, conduita asupra careia s-a purtat deliberarea urmeaza a fi savarsita (DECIZIA).

B- Odata terminat procesul de luare a unei hotarari, se produce o trecere de la manifestare de vointa spre concretizarea conduitei prin efectuarea de fapte fizice externe – acte materiale, palpabile prin mijloacele obisnuite de investigare .

In fond,

in aplicarea cotidiana a dreptului juristii traiesc zilnic aceasta experienta rutiniera si verifica empiric aceste categorii juridice subiective( intentie, culpa, vointa, rea credinta,etc.)
Faptul psihologic- ( ca moment al vietii constiente ce implica o selectare rationala a fenomenelor) – a fost dintotdeauna un instrument de calificare juridica si de individualizare a faptelor umane.

Dinamica intimitatii functionale a bunei credinte implica dezvaluirea cibernetica a structurilor sale functionale pe doua mari tronsoane distincte:

I. Primo :
TRONSONUL CIBERNETIC AL” BIO-FEEDBEACK-ului determinismului secvential „–

( schema dinamica a feedbeack-ului intern ).

II. Secundo :

TRONSONUL CIBERNETIC „ANTAGONIST -(bona / mala fides)”

Nu paradoxurile conceptuale intereseaza…

Potrivit

LEGII LOGICULUI DINAMICULUI CONTRADICTORIU

(lege care explica cel mai bine dinamica sistemelor antagoniste.
( vezi teoria sistemica antagonista – Stephane Lupasco ).

Juristii si psihologii trebuie sa urmareasca functionarea consonantista a acestui sistem viu, complex, pe toate interfatele sale determinante de la nivelul psihismului uman.
Rezultatele vor fi pe masura asteptarilor. Va fi acea implinire a DEZIDERATULUI MIRCEA DJUVARA. Acea „necesitate inexorabila de psihologie judiciara” in scopul gasirii in practica a unor .
Acest ideal al „ solutiilor complet exacte” in cauzele judiciare trebuie sa fie miza pentru care … chiar si… juristii trebuie sa se sacrifice atat in cercetare cat si in aplicarea cotidiana a dreptului.
Mai mult functionarea cibernetica a acestor doua tronsoane ale bunei credinte este chiar verificata in practica de catre psihologia judiciara moderna.

Este chiar conexiunea stiintifica a „SINDROMULUI RELEVANT” din biodetectia judiciara ( vezi tehnica investigarii conduitelor simulate – sistemul „ lie detector”).
Este visul de aur al tuturor generatiilor de juristi.

Functionarea cibernetica a bunei credinte psihologice este explicata in clar prin dinamismele antagoniste echilibrate si prin aceasta se deschide o noua perspectiva asupraCONPREHENSIBILITATII CONDUITEI interne umane, raportata la faptele sale exterioare.

Potrivit legilor LOGICII DINAMICULUI CONTRADICTORIU*** conduita „ devianta” apare drept consecinta unui „dezechilibru” ce consta in primejdia precumpanirii unor forte psihice, morale, axiologice, fata de celelalte, antagonice, in dezvoltarea despotica a pulsiunii unora negative in detrimentul celorlalte pozitive.
Ca sistem viu, antagonist, buna credinte are capacitatea de naturala autoreglare, ca orice sistem bio-psihic normal.
Sistemul va fi supus la randul sau legitatii raportului dintre fortele de „ actualizare” si „potentializare”.
Va capta si accepta in interior valorizarea sau va respinge si elimina pulsiunea negativa.

Analiza secventiala a bio-feedbeack-ului indus pe scala itemilor va indica tensiunile din sistem.

Sistemul va fi cu atat mai rezistent cu atat cu cat le este mai greu fortelor psihologice antagoniste de a scapa din echilibrul care determina intensitatea lor egala, pulsionala, antagonista; De a „scapa” prin „actualizarea unei forte psihice” pe seama „potentializarii” celeilalte.

Vectorul buna sau reaua credinta va rezulta aproape matematic din compunerea si selectarea fortelor intrinseci rezultante.

Buna credinta este un tot unitar care dezvaluie cel mai bine marile oscilatii umane intre cele doua extreme, intre conduita inscrisa in limitele largi ale normalitatii si conduita devianta, intre intre alegere psihologica a determinarii (mobilului) actiunii subiectului uman cat si in raportarea sa la rezultatul conduitei sale externe ca raspuns la stimulii exterioritatii.

Functionarea interfatelor psihologice nu este completa fara a lua in calcul si dinamica dimensiunilor morale axiologice juridice care la randul lor sunt diferite in anumite perioade istorice.
Marea „nevoie de normalitate sociala” a psihicului uman.
Obligat sa se raporteze la altii si la complexitatea valorilor morale si juridice si ca atare sa-si selecteze motivatiile, sa decida, sa actioneze, sa-si evalueze continuu rezultatele, intr-o alerta oscilatorie repetitiva in scopul alegerii conduitelor de urmat.

Parafrazand-ul pe Stefan Odobleja ( intemeietorul psihologiei consonantiste in Romania ) –

buna credinta este stiinta armoniei si echilibrului intre sine si societate.

Stiinta reactiilor intre indivizi si arta de a le emite.

Oscilatia alternativa intre actiune si reactiune, intre rau si raspundere, intre cainta si consolare.
Buna credinta este chiar indicele nivelului prestantei sociale.

Daca bazele teoretice ale deonticii bunei credinte sunt surprinse in „modelul interpretarii cibernetice a bunei credinte”, deontologia tipica a bunei este expresia aplicarii pragmatice a acumularilor stiintifice din metafizica bona fides si vizeaza dezideratul transpunerii eficiente in practica de zi cu zi a dreptului a acumularilor din domeniul acestei institutii juridice fundamentale.

Un excelent exemplu al utilizarii criteriului bunei-credinte in deontologia profesionala este oferit chiar de

psihologia judiciara din perspectiva analizei activitatilor judiciare ale autoritatii cu atributii specifice in sfera penala :
(vezi „Psihologie judiciara”,Ed. Sansa SRL,Bucuresti 1992- N.Mitrofan,T.B.Butoi,V.Zdrenghea).

Citez:

In acest plan al decelarii „Binelui de rau”

singurul „antidot” recomandabil este reprezentat de o „formula foarte veche de alchimie juridica” pe care societatea moderna se straduieste din rasputeri sa o impuna in practica cotidiana :

” JUS – LEX – BONA FIDES-.”

Realitatile juridice romanesti demonstreaza zilnic ca omul este totdeauna „ suspectul „ posibil al unei vulnerabilitati (adesea contagioase) in fata incoerentei aplicarii legilor care reglementeaza jocul intereselor din mediul social.
Atitudini si mentalitati.!
Tot in practica romaneasca se demonstreaza permanent ca in anumite circumstante „ingredientul „ fundamental al acestei formule (honestum-bona fides) devine extrem de ” volatil” in raport cu celelalte doua (jus, lex).

Societatea nu poate cere moralitate si buna credinta daca nu este capabila sa o cultive si sa o ocroteasca.

– va urma –

( III – Aplicatiile pragmatice ale deonticii bunei credinte).

John Angel

Av.Anghelus Ion –Gabriel

FORTA RENASTERII

JUSTITIEI ROMANE

( CONTINUARE III )

Av. Anghelus Ion Gabriel

= D E O N T I C A B O N A F I D E S =

DEONTOLOGIA BUNEI CREDINTE – de la metastiinta la pragmatism socio-juridic;

B) STRUCTURILE APLICATIVE ALE DEONTICII BUNEI CREDINTE:

CRITERIUL DEONTIC BUNA CREDINTA
– ETIOLOGIA CONFLICTULUI PRIMAR :
(- teza „BONA FIDES VERUS ABUSUS”)
– DEONTOLOGIA LEGALA si socio-profesionala

Odata inteles in profunzime talcul functionarii sociale a acestei institutii juridice in recostructia dezvoltarii nationale, efectele benefice ale aplicarii energice si consecvente ale politicilor pozitive specifice bunei credinte nu vor intarzia sa apara.

Mai devreme, sau mai tarziu, instinctiv se va intelege ca la nivelul actual de primitivism al prestantei sociale, evolutia jocurilor de interese socio-economice va atinge o plafonare vexanta, cu impact negativ asupra intregii societati, efectul de bumerang izbind in plin marea masa sociala, intorcandu-se cu efecte previzibile chiar si impotriva celor care isi conserva si care chiar incearca sa-si dezvolte egoist privilegiile asezate pe aceste speculatii de conjunctura de care au profitat.
Alegerea apartine constiintei sociale, ca sumum al constiintei membrilor societatii, unici si umili, fiecare in singuratatea sa subiectiva :

conservatorism, duplicitarism feroce, coruptie, anarhie protejata
ori
– libera initiativa, demnitate individuala, intronarea legii, stat de drept, justitie, dreptate si protectie sociala.

Tocmai lipsa unei deontologii socio-juridice, ca politica de stat ne arata la orice pas indolenta si duplicitarismul feroce prin care frivolitatea romaneasca se simte la ea acasa

intr-o dulce „ complicitate” patriarhala tipic romaneasca.

Faptele psihologice anterior analizate ne indica explicit utilizarea CRITERIULUI DEONTIC AL BUNEI CREDINTE ca instrument juridic prin intermediul caruia se pot construi seturi de norme deontologice imperative specifice mai multor activitati profesionale, in scopul reformarii si reabilitarii functionarii institutionale eficiente a structurilor statului de drept.

De asemenea CRITERIUL DEONTIC BONA FIDES poate fi utilizat cu succes in „radiografierea” disfunctionalitatilor institutionale din societatea romaneasca actuala .
NB: DEONTICA – „STIINTA a ceea ce ar trebui sa fie”.

Solutiile tehnice nu vor intirzia sa apara.
Trebuie , mai intai sa existe intelepciunea ca sa se recunoasca prioritatea explicita a faptului ca deontica bunei credinte nu este o teorie abstracta si complicata, ci este un veritabil

SISTEM DE GANDIRE SI ACTIUNE PRAGMATICA ce poate fi aplicat in viata de zi cu zi, fara a fi necesara o logistica extraordinara, nedepinzand de alocarea vreunui buget exagerat.
Este chiar punctul de pornire in reformarea mentalitatilor romanesti si este constanta necesara a filozofiei spiritului de aplicare a unei strategii coerente, dinamice si articulate de dezvoltare a natiunii romane.

Mai mult, poate fi

Si, Este modul de recuperare a „ratacirilor post decembriste” si este poate, singura sansa de „ardere a etapelor” prin care Romania trebuie sa-si recastige locul in randul tarilor civilizate si dezvoltate economic, printr-o exploatare eficienta a potentialului national pe care –l detinem.
Un adevar simplu, demonstrat istoric, potrivit caruia spiritul precede si determina dezvoltarea economica:
Prin anul 1910, marele nostru savant SPIRU HARET in „ MECANICA SOCIALA” distingea trei mari categorii de cauze ale determinarii sociale ale unei natiuni:

1.CAUZE ALE DETERMINARII ECONOMICE
( grad de fertilitate al solului, clima, bogatii naturale, comunicatii, infrastructura, aptitudinile populatiei pentru comert si industrie, vigoarea ei fizica, modul de distributie al avutiei nationale, inventiile, cresterea sau descresterea populatiei, etc.).
2.CAUZE DE NATURA INTELECTUALA

( grad de inteligenta – medie, maxima, natura aptitudinilor intelectuale, grad de instructie si educatie, dezvoltarea stiintelor, a artelor si a tuturor ramurilor culturii, a valorilor sociale, frecventa ivirii geniilor nationale si a oamenilor de vocatie ).

3.CAUZE DE FACTURA MORALA******

( reactiile atitudinale in familie si fata de ceilalti membrii ai societatii temperamentale individuale si de grup, relatiile interetnice, temperamentul natiunilor, normele morale nationale, principiile legislatiei interne, caracterele oamenilor politici si a functionarilor din structurile statului).

Este limpede ca indiferent de imprejurarile faste sau nefaste in care se afla la un moment dat o natiune, cauzele cele mai importante ale determinarii sociale sunt cele DE FACTURA MORALA, acestea fiind singurele care pot inclina decisiv balanta dezvoltarii sociale indiferent de dimensiunea valorica a celor economice si intelectuale ale natiunii respective.

Aceste CAUZE MORALE GENERICE , pot conduce:

1. fie laINVOLUTIE ( criza morala si sociala, conflicte interne, chiar razboi civil,

2. fie la STAGNARE ( tranzitia subdezvoltarii)

fie la PROGRES SOCIAL ( democratie, economie de piata, stat de drept, dezvoltare economica, pace si protectie sociala.

Ori, natiunea romana dispune inca de foarte mari premize in realizarea nazuintelor sale,

indeplinind la criteriul determinarii „intelectuale” si „economice”, standarde pe care alte tari nu le au, dar care sunt, cu mult mai dezvoltate economic si social, tocmai pentru ca „determinarea morala” este mult mai bine reprezentata istoric, genetic in cultura acestora.

Si, mai mult, continua sa fie mult mai coerente social si moral. Cu rezultate economice pe masura.

Chiar din acest punct de vedere DEONTICA BUNEI CREDINTE indica explicit enormul potential de redresare a determinarii moral- generice nationale, in efortul iesirii din actuala subdezvoltare postdecembrista. De inlaturare a „neputintelor puterilor statului ” in asigurarea progresului economic si social. De restabilire a increderii in institutiile statului nostru de drept.

BUNA CREDINTA ca institutie juridica va fi singurul „catalizator” al reformarii mentalitatii perimate.

Prin aceasta reconsiderare a principiului juridic al bunei credinte se va asigura cu siguranta remontarea atitudinii psihice, sociale si mai ales remontarea atitudiini , juridice, LEGALE in mediul romanesc, fata de obiectivul precis al unui progres social si economic constant.
Si daca „Mecanica sociala romaneasca” refuza sa functioneze normal, se datoreaza in primul rand faptului ca instrumentele politice, economice si juridice folosite pana acum sunt inca neviabile tocmai pentru ca le lipseste acea energie a spiritului deontic.

Se pot schita cu titlu de exemplu cateva domenii prioritare de aplicabilitate imediata in care deontica BONA FIDES trebuie sa-si puna amprenta:

a. LEGISLATIE

obiectivul elaborarii unor legi clare, simple care sa respecte logica juridica, potrivit deonticii psihologice de impact al aplicarii legii respective; eliminarea anarhiei si hatisului legal , declansarea codificarii moderne, adaptarea si modernizarea legislatiei romane la standardele internationale.
– obiectivul impunerii in legislatia romaneasca ( sfera normelor imperative si onesative) a obligatiei respectarii anumitor drepturi si interese legitime pe baza conduitei de buna credinta ( discriminare pozitiva, negativa, sanctiuni ).
– Obiectivul ridicarii pe un nou prag discriminator a raspunderii juridice potrivit deonticii bunei credinte ( raspunderea civila, disciplinara, administrativa, penala).

Individualizarea judiciara potrivit criteriului BONA FIDES in zonele in care exista un criteriu obiectiv (prin punerea accentului pe latura subiectiva a actiunii umane):
– categoriile juridice : intentie, culpa, rea credinta – vezi modelul scalar de interpretare BONA FIDES a conduitelor umane. Pornindu-se de la latura obiectiva a actiunii agentului ( palpabila prin mijloacele obisnuite de investigare) parcurgandu-se itemii scalari de individualizare potrivit deonticii BONA FIDES.
– Seturi de norme privind refacerea procedurilor perimate romanesti. Excluderea normelor perimate, reconstruirea procedurilor in scopul celeritatii solutionarii cauzelor judiciare, urmandu-se deontica sansei de afirmare a drepturilor si intereselor legitime ale justitiabililor cu respectarea egalitatii de tratament si de acces in fata justitiei si a autoritatilor.
Norme juridice privind autoritatile publice inclusiv magistratii prin care , pe de o parte sa se evite posibilitatea sa fie mai presus de lege, evitarea deontica a traficului de influenta si a coruptiei, iar pe de alta parte asigurarea demnitatii si protectiei profesionale a scestor functii publice, protectie procedurala, profesionala, salarizare corespunzatoare, recompense publice pentru merite deosebite. De asemenea, sanctiuni severe pentru cei care trateaza cu dispret deontologia si sunt gasiti vinovati – proceduri.

b. – SFERA EXECUTIVULUI –

STATUL SI DEONTOLOGIA FUNCTIEI PUBLICE

– norme clare ale relationarii functionarului public cu beneficiarul actului din sfera serviciilor publice centrale si locale.
– Deontica organizarii eficiente a serviciilor publice.
KNOW-HOW DEONTIC BONA FIDES privind simplificarea procedurilor birocratice sufocante, eliminarea „formelor fara fond”, a mentalitatii „ de ce simplu cand se poate complicat”, stoparea proliferarii absurditatilor birocratice, evitarea surselor etiologice de coruptie si de trafic de influenta specifica „ birocratiei patologice „. Cadru de lucru civilizat in sfera serviciilor publice centrale si locale, eliminarea surselor de umilire si de hartuire birocratica a cetateanului.. De asemenea norme clare de deontologie profesionala pe fiecare „ fisa de post public”, raspunderi si sanctiuni, recompense.
– Obligativitatea respectarii juramantului functionarului public – (deontica bona fides).

c. SFERA JUSTITIEI

1. Problematica administrarii eficiente a actului de justitie – norme active specifice deonticii BONA FIDES prin care trebuie evitat ca justitia sa nu fie un instrument de „ tortura” si de „ macinat destine umane”, stiindu-se ca principalul scop al justitiei este de a infaptui ACTUL DE DREPTATE si nu doar de aplicare rutiniera la gramada a legii, doar in litera ei, justitiabililor si cauzelor deduse judecatii.

2. Statuarea pe insemnele justitiei a cuvintelor : „JUS”;” LEX „; „BONA FIDES”
3. Preocuparea pentru elaborarea legislativa a unor seturi de norme active in scopul eficientizarii actului de justitie:
3./1 EXCEPTIA DE REA CREDINTA
– procedura exceptiei MALA FIDES , efecte juridice, sanctiuni transante.
3./2 INSTITUTIA BUNEI CREDINTE in dreptul material si procedural romanesc ( reconsiderarea principiului juridic al BUNEI CREDINTE ).
3./3 CRITERIUL DEONTIC BONA FIDES ca instrument metodologic de reconstruire a functionarii moderne a justitiei ( vezi norme juridice privind activitatea magistratilor ).
3./4 CRITERIUL DEONTIC PRIVIND CONSTRUIREA UNOR SISTEME MODERNE provenite din deontica BONA FIDES ( exemplu : deontica institutiei individualizarii raspunderii si a pedepsei – metodologia juridica si tacticile judiciare deontice de penetrare a conduitei simulate sau a relei credinte a infractorului – elaborarea SISTEMELOR INTELEGERILOR JUDICIARE SUPRAVEGHEATE in scopul aflarii intregului adevar in cauza, a descoperirii tuturor consecintelor infractiunii, solutionarea sub just temei a cauzelor judiciare).

4. Elaborarea altor sisteme printr-o deontica conferita de BONA FIDES unor sisteme sau proceduri eficiente cum ar fi : – SISTEMUL DE REINSERTIE A INFRACTORILOR PRIMARI; SISTEMUL DE PROTECTIE AL MARTORILOR IMPORTANTI; SISTEMUL DEONTIC AL PROBATIUNII; SISTEMUL RECORD- ului ( antecedente pozitive si negative), etc.

De asemenea deontica BONA FIDES trebuie sa conduca la institutionalizarea unei deontologii profesionale tipice BONA FIDES absolut necesara in organizarea statului de drept:
– CODUL DE CONDUITA AL FUNCTIONARULUI PUBLIC;
– CODUL DEONTOLOGIC AL JUDECATORULUI;
– CODUL DEONTOLOGIC AL PROCURORULUI;
– STATUTUL SI CODUL DEONTOLOGIC AL POLITISTULUI;
– DEONTOLOGIA PERSOANELOR CARE ADMINISTREAZA BANUL PUBLIC;
– STATUTUL SI DEONTOLOGIA CADRELOR MEDICALE;
– STATUTUL SI DEONTOLOGIA CADRELOR DIDACTICE;
– DEONTOLOGIA PROFESIONISTULUI MASS-MEDIA;
– DEONTOLOGIA PARLAMENTARA;
– DEONTOLOGIA FUNCTIEI EXECUTIVE;

Toate acestea trebuie sa conduca la niste concluzii nebanuit de utile fata de forta acestei institutii juridice in mediul social romanesc.
Nu este o probleme de metastiinta, cat este o problema de aplicare in practica de zi cu zi a solutiilor pragmatice ce pot rezulta din acest domeniu miraculos.
Societatea romaneasca are dreptul sa renasca prin calea cea mai fireasca :
BONA FIDES, vs. ABUSUS .

De retinut , acestea nu reprezinta decat cateva exemple minimale dintre cele mai diverse sfere de aplicare pragmatica a deonticii bunei credinte in scopul reformarii functionarii institutionale a structurilor statului de drept.

In organizarea institutionala a statului de drept regulile jocului democratic sunt foarte precis delimitate, fiind necesar ca individul uman sa aiba sentimentul certitudinii ca regulile de drept vor fi respectate in mod egal de catre toti membrii comunitatii in care traieste si pe cale de consecinta faptul ca cei care isi asuma riscul incalcarii deliberate a acestor reguli, vor fi depistati si pedepsiti in timp util.

Orice membru al societatii trebuie sa aiba siguranta respectului absolut al drepturilor si a demnitatii sale umane, inclusiv a libertatii de actiune, din moment ce recunoaste si aplica cu buna credinta aceste reguli obligatorii generale si impersonale care reglementeaza conduita exterioara si interioara a subiectilor de drept intr-un cadru social dat.

Motivatia inclinarii catre deontica bunei credinte, va trebui sa creeze acel mediu in care orice om, in timp util, sa poata fi ferit de fondul complex al sicanelor la care este posibil sa fie expus in exercitarea deplina si cu buna credinta a drepturilor si libertatilor sale, altfel fiind spus, sa existe posibilitatea practica si usor de utilizat de a fi protejat de atitudinea manifesta de rea credinta sau de eroare in care se afla indivizi izolati ori chiar o colectivitate care tinde sa-l agreseze sau sa-i compromita sansele in mod nejustificat.

Aceasta motivatie catre buna credinta este esentiala deoarece, orice discriminare grosiera, abuzurile, frauda, coruptia, perfidia, in genere incalcarea arbitrara a drepturilor si libertatilor umane conduce in final la oprimarea demnitatii si libertatii umane , ajungandu-se chiar la negarea lor iar in cele mai nefericite cazuri, la extrema, la suprimarea vietii, cu consecinte iremediabile pentru conditia societatii umane.
„ Unicitatea in diversitate a fiintei umane „ ne arata caracterul monstruos al oricarei crime, tocmai pentru ca prin aceasta se elimina din existenta o unicitate irepetabila „ – sublinia acad. Stefan Milcu.

Fiecare om recunoaste.. ca astazi, buna credinta pare cea mai neinsemnata dintre legi , dar, in acelasi timp, ca BUNA CREDINTA este totusi este cea mai respectata lege imuabila.

Aceasta simpla constatare sociala ubicua, nu este insa si suficienta pentru asigurarea echilibrelor sociale, daca nu se aplica pe un suport stabil.

Buna credinta trebuie sa reprezinte legea primordiala care trebuie respectata la nivelul conduitei interne, exact asa cum dreptul obiectiv este cel care prevaleaza la nivelul conduitei externe.

Abia atunci DREPTUL, in cele trei sensuri ale sale, dreptul subiectiv * ; stiinta dreprului*, Buna credinta* ar putea deveni cel mai puternic factor de echilibru si de progres al civilizatiei umane, iar JUSTITIA va putea dispune de o arma de temut in planul decelarii binelui social, de raul agresiv, care impresoara cateodata societatea umana pana la inabusire.

Somnul ratiunii naste monstrii „ – Goya.

Nu este doar un dicton celebru, dar in Justitia statului de drept si in democratie, monstruozitatile si aberatiile legilor absurde, ori a procedurilor care impiedica aflarea adevarului si incalcarea demnitatii umane nu au ce cauta. In acelasi timp nici faptele psihologice de rea-credinta de la nivelul anumitor functionari abuzivi ai autoritatii judiciare nu isi mai pot gasi locul.

Lipsa bunei credinte ca atitudine psihologica cu implicatii strict juridice, ne arata gravitatea oricarui delict premeditat, a relei intentii, a perfidiei, a abuzului, fie el si abuz de drept, a coruptiei,

deoarece prin aceste manopere ignobile se elimina din competitia fireasca ce trebuie sa existe intre membrii societatii , sansele egale ca o oarecare personalitate irepetabila sa aiba acces atat la dezvoltarea si afirmarea legitima a propriei sale valori cat mai ales sansele irepetabile ca aceasta personalitate, irepetabila , sa promoveze si sa produca anumite noutati inestimabile in viata cotidiana concreta – valori materiale ori spirituale, artistice sau culturale, tehnice sau stiintifice care pot si vor putea sa propulseze in mod nebanuit de surprinzator progresul civilizatiei umane.

Metaforic, este vorba de obligatoria legitimare si asigurare a unei mentalitati sanatoase in „ traficul” intereselor legitime si sociale pe marile” autostrazi” ale economiei de piata si a statului de drept in mediul social,

fiind vorba de punctele esentiale care vor avea impact major in reformarea mentalitatilor si a moravurilor vremii, eliberarea de prejudecati si, pe cale de consecinta,

odata cu instalarea bunei credinte si a probitatii in relatiile socio-juridice se va ajunge cu siguranta la declansarea uriaselor energii pozitive, care se afla in stare de latenta in fiecare personalitate umana unica si irepetabila care se afla in directa consonanta cu unitatea in diversitate a poporului roman.
Este vorba de o provocare pe care o adresez celor care intuiesc iminenta emulatie privind acest domeniu miraculos in mediul social romanesc.

Chiar intre ideeile fundamentale care au condus la edificarea UNESCO converg si se regaseste imperativ si analiza si raspunsul la principiul combaterii factorilor care stau la baza „conflictului originar” :

In chiar preambulul actului de constituire a Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie ,Stiinta si Cultura ( UNESCO – 4.nov.1946 ) se proclama cu titlul de indemn:
„ razboaiele luand nastere in spiritul oamenilor, in spiritul oamenilor trebuie ridicate conceptiile despre apararea pacii”.

Nu este o intamplare

Fiindca teza analizei „conflictului originar” are la baza deontica bona fides:    *”pentru ca abuzul provine din reaua credinta manifesta , trebuie ca buna-credinta sa stopeze abuzul”,* …stiut fiind, ca orice conflict primar sau litigiu este intretinut,  in mod artificial,  numai  prin reaua-credinta manifesta … tinzandu-se ( prin lipsa de onestitate ) la exercitarea abuziva a drepturilor si obligatiilor partilor litigante, creandu-se in timp un cerc vicios din care nu se poate iesi decat prin onestitate ori buna-credinta exercitata ca atare ***.- ( loialitate, ordine,prudenta, temperanta, … intentie dreapta, diligenta, liceitate, abtinere de la lezare ).”

***(Legile deontice ale ” Tezei conflictului originar” -John Angel)
„Quod erat demonstrandum”

Sfanta treime juridica :
JUS – LEX – BONA FIDES

(Dreptul, Legea, Buna-credinta)

Motto :
„ Moravurile fara legi pot totul, legea fara moravuri, aproape nimic” M.Eminescu

„ Istoria ne invata ca oamenii ….nu au invatat nimic din istorie”

PRO MEMORIA
(articol jurnalistic)

by John Angel
Morala Biblica:
„ Astfel au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, curvie, de viclenie, de lacomie, de rautate; plini de pizma; de ucidere, de cearta, de inselaciune, de porniri rautacioase; sunt soptitori, barfitori; uratori de Dumnezeu, obraznici, trufasi, laudarosi, nesocotitori de rele , neascultatori de parinti, fara pricepere, calcatori de cuvant, fara dragoste fireasca, neanduplecati, fara mila. Si, macar ca stiu hotararea lui Dumnezeu, caci cei ce fac asemenea lucruri, sunt vrednici de moarte, totusi, ei nu numai ca le fac, dar si gasesc de buni cei ce le fac.”
( ROMANI 1:29:32)

„ Cel ce raspunde la vorba inainte de a o fi ascultat, este nebun si incurcat la minte”
( PILDE 12:17-19 )

„ Inaintea prabusirii vine trufia inimii, iar inaintea maririi merge umilinta „
( PILDE 12:17-19 )

„ Si pandindu-l , i-au trimis iscoade care se prefaceau ca sunt drepti ca sa-l prinda in cuvant si sa-l dea stapanirii si dregatorului.” El insa, privind la ei, a zis : – ce inseamna, deci scriptura aceasta: „Piatra pe care n-au luat-o in seama ziditorii, aceasta a ajuns in capul unghiului”. Oricine va cadea pe aceasta piatra va fi sfaramat, iar pe cine va cadea ea , il va zdrobi „.
( LUCA 20:18-17 )

„ Nu stiti ca voi sunteti Templul Lui si ca Duhul lui Dumnezeu locuieste in voi ?”
( CORINTENI : 3:16)

„ Si ce alta cere Domnul de la tine, decat sa faci Dreptate, sa iubesti mila si sa umbli smerit cu Dumnezeul tau”
„ Cel fara de pacat sa arunce cel dintai piatra”. Cel ce arunca piatra, de piatra va pieri.”
( IOAN 8:7 )

„ Omul aprig la manie trebuie sa fie pedepsit. Daca il cruti odata, trebuie sa incepi din nou.” ( PILDE 19:12 )

PRO DOMO

Quod erat demonstrandum

„ De aceea le vorbesc in pilde , pentru ca ei macar ca vad, si macar ca aud, dar nu aud, nici nu inteleg. Caci inima acestui popor s-a impietrit, au ajuns tari de urechi, si-au inchis ochii,.. ca nu cumva sa nu auda..”

(MATEI 13:13:15 )

FARA SA O STIE sau sa INTELEAGA

DEONTICA BUNEI CREDINTE, fiecare ROMAN isi UMILESTE zilnic SINELE, contribuind subconstient si CULPABIL la intretinerea „LANTULUI TROFIC” din „BIOTOPUL DEMOCRATIEI PROST INTELESE DIN STATUL DE DREPT, retraind perpetuu tragica RASTIGNIRE a HRISTOSULUI, cautand cu DISPERARE acea DREPTATE divina…

Dar acea divina dreptate pe acest pamant, nu o poate afla,….

DREPTATEA romanului ratacind aiurea CU CAPUL SPART izbita de „PIETRELE” aruncate cu URA de FARISEI si ORICE neavenit imPILAT de pretutindeni…..

MAGISTRII DREPTULUI stiu foarte bine cat de sinuos este drumul spre ADEVAR si DREPTATE IN LIPSA ONESTITATII si Bunei-credinte.

Odata cu savarsirea unor fapte si acte concrete apare un ADEVAR OBIECTIV ce exista indiferent de consideratiunile subiective ulterioare care se fac in scopul ascunderii sau exagerarii acestei realitati obiective privind existenta faptelor si a urmarilor lor . –ALEA IACTA EST-

Practica si teoria juridica cunoaste doar doua forme de adevar : ADEVARUL OBIECTIV – adica fiintarea unei existente fidele intre realitatea faptelor si demersul judiciar catre cunoasterea acestor fapte si ADEVARUL JUDICIAR , adica adevarat este ceea ce a fost stabilit prin instrumentele probatorii legal obtinute.

ADEVARUL SI DREPTATEA NU SUNT RELATIVE. si NICI ADEVARUL, NICI DREPTATEA NU SE AFLA UNDEVA LA „mijloc”.

Numai profanii, din ignoranta, sustin asemenea aberatii.
Confuzia de la nivelul cunoasterii comune a formelor de adevar si dreptate nu trebuie sa impieteze asupra infaptuirii actului de justitie.

Potrivit CRITERIULUI DEONTIC BONA FIDES, practicarea artei patologice a stiintei jumatatilor de adevar si a logicii indestructibile de manipulare cu rea-credinta a constiintelor umane este inadmisibila.

Aceste stiinte malefice creaza acea  bestie umanoida perversa  care, usor de-a lungul timpului,  iertat  de confratii sai  devine  lider…un adevarat „ om de  bine”…   acel  zoon politicon,  UN POLITRUC  ordinar –„specialist in teoria haosului si anarhiei”.  Antidotul la aceste mentalitati (care viruseaza din plin mediul psiho-social romanesc) este reprezentat de forta divina a ONESTITATII si BUNEI-CREDINTE de la nivelul constiintei umane :

Faptele psihologice relvante :

(honestum) :

Loialitate/ neloialitate/
prudenta/ imprudenta
ordine/dezordine
temperanta/exaltare
(bona fides):

Intentie dreapta/rea intentie
diligenta/imprudenta grava
liceitate/iliceitate
abtinere de la prejudiciere/tendinta de prejudiciere

Abia atunci, se vor elimina confuziile mentale si paradoxurile culturale ce blocheaza normalitatea romaneasca.
Pentru ca afirm aici si acum : MAI MULTE FELURI DE ADEVAR INSEAMNA NICI UN ADEVAR in JUSTITIE si mai ales in Justitia Romana
(Sumum jus summa injuria)

Fiecare parte implicata intr-un conflict sau intr-un duel judiciar, poate si are propria sa OPINIE SUBIECTIVA cu privire la adevarul in cauza, in pricina, dar aceasta inseamna pana la proba contrarie ca afirma un adevar subiectiv (…) cu privire la PAREREA SA DE DREPTATE SUBIECTIVA, pe care tine mortis sa si-o apropie, insa in finalul dezbaterilor judiciare vom putea vorbi despre un ADEVAR JUDICIAR, care poate sau nu , sa reprezinte ADEVARUL OBIECTIV.
Ori, cautarea adevarului obiectiv este peremptorie. De aici se porneste totdeauna in calificarea juridica a faptelor si individualizarea retribuirii lor ( – sum jus cuique tribuere – ( a da fiecaruia ce este al lui), adica in definitiv, de a se face dreptate.

Pentru ca drept este sa pedepsesti o conduita frauduloasa si just este sa-i aperi drepturile si interesele celui de buna-credinta potrivit faptelor reprobabile sau corecte pe care le-au savarsit partile aflate in litigiu.
Iar nu sa se ignore retribuirea fiecarei fapte (sum jus) potrivit cu conformitatea sau dimpotriva cu eludarea ei fata de normele in vigoare ( cuique tribuere) – respectiv,

corelativul din pilda Hristotelica : „ da Cezarului ce este al cezarului si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu” – Cheia de bolta a Justitiei- forma transcedentala de dreptate.
Dreptatea, in orice speta, nu poate fi decat unica, la fel ca adevarul obiectiv –

” DOUA FELURI DE DREPTATI INSEAMNA NICI UN FEL DE DREPTATE”
Sau asa cum spuneau parintii dreptului : „ summum jus, summa injuria” –

( ” cate dreptati, atatea nedreptati „).

JUSTITIA MODERNA trebuie sa urmareasca DREPTATEA OBIECTIVA si nepartinitoare pe temeiurile Legale si ale statului de drept,iar nu dreptatea subiectiva asa cum o intelege fiecare profan, iar fata de acest obiectiv generos si deloc utopic , buna-credinta reprezinta puterea divina cu care sunt investiti magistratii ca sa alunge din forul justitiei mentalitatea primitiva a „bestiei sociale” indiferent ca se afla de o parte sau de alta a „barei”.
Buna credinta este puterea virtuala care mijloceste actul de justitie, este dreptul imprescriptibil al puterii judecatoresti de a tine cont de buna-credinta a justitiabililor, dar este si obligatia slujitorilor ei de a crede in ea si de a o aplica zi de zi , ceas de ceas.
Buna-credinta este „sabia cu doua taisuri”, cu care justitia”reteaza” „lantul slabiciunilor umane” si cu care imparte dreptatea zi de zi, este „instinctul ancestral de conservare al omului privit sub specie juris” si prin urmare, ramane singura cale sigura catre DREPTATE.

Din pacate astazi, in FORUL SACRU AL JUSTITIEI continua acea lupta acerba dominata de primitivismul mentalitatii lui „ Homo homini lupus”, iar „cohortele de parasi” se „plesnesc” rusinos in salile de judecata.
„ Setea de Dreptate” : Obiectiva !
Locul bolnavilor a fost luat de argumentele relevante. De CUVATUL DETERMINANT ; sub care cei slabi, de cele mai multe ori, sfarsesc strabatuti de fiorul nedreptatii Hristosului sacrificat.
Ori, FIUL DOMNULUI a fost martirizat tocmai pentru ca noi sa fim mai buni; pentru iertarea pacatelor noastre. Sa fim de (buna ) CREDINTA in LUCRARILE NOASTRE PE FATA PAMANTULUI.
Astazi nefericitii Il invoca tot mai des pe Dumnezeu in salile de judecata.
El exista in sufletul si spiritul fiecaruia dintre noi. In sufletul magistratilor, justitiabililor, avocatilor, a intregului personal care desavarseste actul de dreptate, sau cel putin asa ar trebui sa fie…

Nu cautati DREPTATEA LUI DUMNEZEU in lucrarile lumesti; cand o cereti de la oameni. Mai ales cand o cereti de la cei ce nu-l au in suflet.
Cheia de bolta a JUSTITIEI Divine a fost zamislita de Dumnezeu in afara comandamentelor omenesti.

Inca de la PRIMUL PACAT BIBLIC, „Sentinta” divina a ramas terifianta pentru urmasii lui ADAM si EVA – „ Evacuarea” omului din Eden.
Textele biblice nu precizeaza daca cei doi „au recunoscut si regretat savarsirea faptelor”, insa efectele se cunosc … si de multe ori urmasii lor le retraiesc … atunci cand se asteapta mai putin.
Pentru ca Omul a incalcat porunca si s-a INFRUPTAT din rodul CUNOASTERII BINELUI SI RAULUI.

Si a facut-o cu vinovatie ; in forma relei credinte – a vrut sa fie seamanul lui Dumnezeu. Si,… a ramas … un biet muritor de rand. Un invatacel etern repetent la portile universului cunoasterii. Binelui si raului.
Decaderea din PARADIS a fost PRIMA executare de PEDEAPSA din istoria omenirii.
De atunci binele si raul salasluieste in sufletul omului.
In forma duplicitara de a fi, in fiinta noastra, in spiritul si constiinta noastra buna sau reaua credinta.
Si, fiindca oamenii, in pornirea lor egocentrica, au uitat talcurile pildelor lui Hristos si parabolele judecatilor lui Dumnezeu, continua sa-si traiasca martiriul pe acest pamant,  intretinand vesnic jocul rolurilor de judecati si judecatori, zilnic fiecare schimband scena si rolul la randul sau,   primindu-si cuvenita pedeapsa de-a lungul vietii, pentru fiecare fapta.
Desi poporul acesta mioritic poate fi alesul lui Dumnezeu in „ tara formelor fara fond„, in aceste timpuri de RECONSTRUCTIE NATIONALA „ziditorii”(politicienii vremelnici si nevrednici) se fac ca uita mereu de FENOMENUL si impactul BUNEI-CREDITE in societatea romaneasca! -DE 22 DE ANI.., stiindu-se ca romanii se trag din DACI ..adica din strabunii nostrii  care ERAU CEI MAI MARI IUBITORI DE DREPTATE dintre TRACI , iar nu  iubitori de legi !, ….pentru ca stiau  ca  orice prost poate emite o  lege, si daca  erau lipsite  de intelepciune.. legile puteau fi   si strambe si nedrepte.  TOCMAI SI  DIN  CAUZA LEGILOR PROASTE  stagnam !
ENSTE NEVOIE  DE  LEGISLATIE  SIMPLA SI INTELEAPTA  CARE  SA  RESPIRE  DIN  PLIN  BUNA-CREDINTA.

Da  este  nevoie  si  de  mai mult …  de  Buna credinta si Dreptatea in forul administratiei Tarii si in justitie . Adica,  de acea piatra unghiulara cu numeroase fatete slefuite ca un diamant indestructibil- fatetele psihologice dinamice si secventiale ale onestitatii si bunei – credinte pe care orice om le poarta in suflet, mijlocind exterioritatea prin constiinta sa proprie.
Efemerii „ ziditori politici” omit mereu aceasta nestemata divina, neglijand faptul ca dincolo de lege si de aplicarea ei, constiinta umana determina si precede aplicarea in fapt a legii, a rezultatelor scontate, stiindu-se ca fiecare dintre semenii nostrii poate contribui la aglutinarea unei adevarate „ lespezi” gigantice a bunei-credinte socio-juridice.
Ca normalitate sociala, ca politica de stat, ca premisa esentiala a unui NEW-DEAL romanesc.
Tocmai ,   pentru ca moravurile grele ale parasilor si potrivnicilor vostri sa fie strivite  in orice eventual  litigiu  ..de zidul de diamant al bunei-credinte.- potrivit tezei BONA FIDES versus ABUSUS !.-. Aici si acum.!  Tocmai…”pentru ca abuzul provine din reaua credinta manifesta , trebuie ca buna-credinta sa stopeze abuzul”,….Stiut fiind ca orice conflict sau litigiu este intretinut in mod artificial prin reaua-credinta manifesta … tinzandu-se ( prin lipsa de onestitate ) la exercitarea abuziva a drepturilor si obligatiilor partilor litigante, creandu-se in timp un cerc vicios din care nu se poate iesi decat prin onestitate ori buna-credinta exercitata ca atare *.- ( loialitate, ordine,prudenta, temperanta, … intentie dreapta, diligenta, liceitate, abtinere de la lezare ).”

***(Legile deontice ale ” Tezei conflictului originar” -author John Angel)

Sta in PUTEREA JURISTILOR ROMANI de a se intoarce cu fata spre DUMNEZEU si catre BUNA CREDINTA.
LASATI LUMINA DIVINA SA PATRUNDA IN TEMPLUL JUSTITIEI !!! iar RAZELE EI vor fi REFLECTATE PE FATETELE NESTEMATEI DIVINE si vor LUMINA PE TOTI TRUDITORII RENASTERII JUSTITIEI ROMANE.
Abia atunci, vom intelege cu totii ca PACEA SOCIALA nu este posibila atata timp cat ATITUDINEA RELEI CREDINTE ( manifestata in acte exterioare ) NU VA FI CALIFICATA in Justitie… drept … „CRIMA DE NEIERTAT”.

Cine de piatra nu se teme,… de piatra va pieri ! „

(Cine  de buna-credinta nu  se  teme ( nu  o respecta ),….   de reaua sa  credinta  va pieri  !)

                                      – NIHIL SINE DEO ! –

© Copyright avocat ANGHELUS  ION GABRIEL-Tel 0721736034 (Toate drepturile rezervate*)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s